Republica Moldova speră ca până la sfârşitul acestui an să semneze începerea negocierilor de aderare la UE, pe măsură ce se grăbeşte să implementeze reformele cerute de Bruxelles. Declarația a fost făcută de ministrul de Externe, Nicu Popescu.

Reformarea sistemului de justiţie „extrem de corupt” se află în fruntea priorităţilor, a spus Popescu, întrucât jumătate din recomandările Comisiei Europene sunt axate pe acest sector.

„Aderarea la UE a unor ţări precum Moldova şi Ucraina este cea mai bună şi singura cale de a ne asigura că partea noastră de Europa revine la o situaţie de pace”, a spus ministrul Nicu Popescu, în timpul unei vizite la Berlin.

De asemenea, vitale pentru stabilitatea Republicii Moldova sunt şi proiectele de infrastructură, precum interconectorul care leagă direct reţeaua sa electrică de cea a României, fără a mai trece prin Ucraina, ceea ce i-ar diversifica şi spori securitatea aprovizionării cu energie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicu Popescu a spus că există sprijin politic şi economic internaţional pentru asemenea proiecte, dar procedurile de implementare a acestrora sunt prea lente. Termenul limită pentru realizarea acestei interconexiuni a reţelelor electrice, parțial finanțată din fonduri europene, este 2026.

„Procedurile de pe timp de pace trebuie să fie reevaluate, pentru că nu suntem în vremuri de pace. Europa este afectată de un război pe scară largă, cel mai mare după Al Doilea Război Mondial”, a subliniat oficialul de la Chişinău, adăugând că „avem nevoie urgent de interconexiunea de electricitate cu România”.

Republica Moldova este afectată puternic de consecințele războiului din Ucraina, înregistrând o inflație de peste 20%, iar atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice ucrainene au provocat pene de curent şi pe teritoriul său, amintește Reuters

#aderare #inflatie #Rominia #UE

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.