Evenimentul major din aceste zile este Summit-ul G7 (Group of 7), întâlnirea anuală la care participă liderii celor mai bogate țări ale lumii. În acest an liderii s-au întrunit în Marea Britanie, Cornwall, pentru perioada 11-13 iunie, informează Realitatea.md.

Asemenea întruniri au loc în fiecare an, unde se discută cele mai importante problem socio-economice din lume. La Summit participă liderii următoarelor țări: Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, care vor veni cu soluții pentru actualele probleme mondiale. Anterior, din acest grup făcea parte și Federația Rusă (G8), dar ea a fost exclusă după anexarea Crimeei și conflictul provocat în Ucraina.

În fiecare an, una din cele șapte țări găzduiește întâlnirea, iar în acest an e rândul Marii Britanii. Președintele gazdă este premierul Boris Johnson, care a anunțat că va discuta subiectul recuperării post-pandemice a lumii. „Premierul Boris Johnson va profita de faptul că deține președinția G7 pentru a obține unirea eforturilor democrațiilor pentru a ajuta lumea să lupte și apoi să se reconstruiască după pandemia de coronavirus pentru a crea un viitor mai verde și mai prosper”, se arată pe site-ul oficial al Summitului din acest an.

„În același timp, unele voci spun că după ușile închise marii lideri ar pune la cale tot felul de planuri conspiraționale, în favoarea lor. De aceea, aceste summituri deseori sunt însoțite de proteste.

Astfel de acțiuni demonstrative au atins apogeul la cel de-al 27-lea summit G8 de la Genova, Italia, în iulie 2001, când ciocnirile violente dintre polițiști și manifestanți au dus la moartea activistului Carlo Giuliani, în vârstă de 23 de ani. El a fost împușcat mortal. Peste 400 de persoane au fost rănite atunci și tot atâtea au fost arestate.

Concidență sau nu, unul dintre cei mai controversați lideri care s-au așezat vreodată la masa summitului G7, Donald Trump, nu a găzduit niciodată această întâlnire. Rândul SUA venise în 2020, dar din cauza pandemiei, summitul a fost anulat. Trump trebuia să găzduiască G7 la Camp David, dar ceilalți lideri nu au considerat că este corect să călătorească și nu au vrut să organizeze întâlnirea.

E posibil ca pandemia să nu fi fost chiar singurul motiv”, scrie playtech.ro.

Sursa menționează că la ediția din acest an, a 47-a, vor ajunge, pentru prima dată, și politicieni noi intrați în peisajul politic. De exemplu: premierul japonez, Yoshihide Suga, președintele SUA Joe Biden, dar și premierul italian Mario Draghi. Liderii UE participă la acest Summit, deși Uniunea n-are calitate oficială de membru.

Vor fi prezenți acolo, din partea Bruxellesului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel. Va fi, de asemenea, probabil ultimul summit la care va participa cancelarul german Angela Merkel, care a spus că nu va mai candida în luna septembrie pentru un nou mandat.

Pe lângă membrii G7, prim-ministrul Boris Johnson a invitat lideri din India, Coreea de Sud, Australia și Africa de Sud.

De asemenea, vor participa președintele sud-coreean Moon Jae-in, prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele sud-african Cyril Ramaphosa. Se crede că premierul australian Scott Morrison ar putea discuta despre Facebook și despre reglementarea conținutului digital, așa cum a făcut în cadrul reuniunii din 2019 și a summitului G20.

O atenție sporită va fi acordată președintelui American, Joe Biden, care va trebui să restabilească legăturile cu UE după guvernarea Trump și reașezarea relațiilor cu Rusia.

Menționăm, că Grupul a fost înființat în 1975 ca G6 (Canada a fost invitată să se alăture în 1976) ca reacție la evenimentele geopolitice și economice din acele vremuri. G7 a fost înființat după o adunare informală a miniștrilor de finanțe din Marea Britanie, SUA, Franța, Japonia și Germania de Vest formată în contextul crizei petrolului din 1973.

#Summitul G7

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.