Anterior, pe rafturile magazinelor, puteai vedea lapte cu două tipuri de procesare: sterilizat și pasteurizat. În zilele noastre, oamenii văd adesea inscripția „UHT” pe pungile de lapte. Este important să cunoști ce este această nouă metodă de procesare, cum afectează gustul, prospețimea și beneficiile laptelui, iată de ce am discutat mai multe la acest subiect cu Olga Cara, medic epidemiolog, nutriționist.

„Consumatorii sunt obișnuiți cu mai multe tipuri de lapte din comerț, cele mai accesibile și des întâlnite pe rafturi sunt laptele UHT și cel pasteurizat. Chiar dacă, în esență, uzual pentru publicul larg înseamnă cam același lucru, procesul tehnologic și modificările nutriționale, termenul de valabilitate le determină câteva diferențe semnificative. Laptele crud, sau laptele care nu a fost tratat termic, poate conține bacterii dăunătoare, cum ar fi salmonela, E.coli și bruceloza, care pot cauza boli”, informează Olga Cara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform actelor reglementative și standardelor internaționale și naționale, este interzisă vânzarea și consumul laptelui crud. Consumul laptelui pasteurizat sau UHT este mai sigur din punct de vedere bacteriologic și au drept scop de a mări termenul de valabilitate, informează Olga Cara.

„În procesul de pasteurizare, laptele este încălzit la o temperatură între 55 și 75 ºC timp de 17 secunde. Acest proces ajută la eliminarea bacteriilor patogene, menținând calitatea și proprietățile produsului. În acest fel, flora naturală a produsului rămâne intactă. Această floră este capabilă să modifice laptele într-o perioadă scurtă de timp. Se recomandă să păstrați produsul la rece chiar dacă recipientul nu a fost deschis. Laptele pasteurizat este supus unui proces în care microorganismele patogene sunt eliminate fără a afecta calitatea și proprietățile produsului”, adaugă nutriționista.

„Laptele UHT (Ultra-High Temperature) este un tip de lapte care a fost tratat termic la temperaturi foarte înalte, de obicei între 135-150 de grade Celsius, timp de câteva secunde, pentru a distruge toate microorganismele prezente în el, ulterior este răcit rapid și ambalat în Tetra Pack.. În acest proces este posibilă modificarea calității nutriționale a alimentelor. Laptele UHT are o durată mai lungă de păstrare decât laptele pasteurizat, însă poate avea un gust și o textură diferite de cele ale laptelui pasteurizat, deoarece procesul de tratare termic la temperaturi foarte înalte poate afecta calitățile organoleptice ale acestuia. Data de expirare a laptelui pasteurizat este de 4 zile de la ambalare, în timp ce laptele UHT se păstrează luni întregi”, menționează Olga Cara.

Cum influențează sterilizarea sau temperatura înaltă asupra proprietăților nutriționale ale laptelui?

„În timpul pasteurizării, nu există modificări nutriționale. În timpul depozitării, poate există o pierdere de vitamine fotosensibile, cum ar fi vitamina A sau riboflavina. În cazul laptelui UHT, modificări se atestă pe fundalul unui tratament termic mai agresiv, există pierderi de vitamine. Există niveluri mai scăzute de acid ascorbic și vitaminele B1 și B12. În timpul depozitării prelungite, poate exista o pierdere a altor vitamine, cum ar fi vitaminele A și B6. Proteinele și aminoacizii nu vor suferi schimbări. În ultimii ani, a fost studiată influența consumului de lapte UHT asupra microflorei intestinale. Nu au fost găsite efecte semnificative”, a mai spus ea.

#lapte #nutritionist #olga cara

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.