Activista și iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, Sofia Sapega, condamnată în Belarus la 6 ani de închisoare, a acceptat să fie extrădată în Rusia pentru a executa pedeapsa suplimentară în țara din care este originară. Acest lucru a fost anunțat de Ambasada Rusiei în Belarus, miercuri, 12 aprilie curent.

„Detaliile tehnice ale procedurii de extrădare sunt gestionate de agențiile de aplicare a legii din Rusia și Belarus”, au spus reprezentanții Ambasadei. Ei au mai adăugat că nu au existat plângeri de la Sapega „cu privire la condițiile de detenție și la starea sănătății”.

Faptul că Sapega va fi transferată pentru a-și ispăși pedeapsa din Belarus în Rusia a fost cunoscut pe 2 aprilie. Mama Sofiei și tatăl ei biologic au depus o cerere pentru transferul fiicei la Ministerul de Justiție al Rusiei. Partea belarusă nu a fost împotriva întoarcerii ei la patrie.

Sofia Sapega a fost reținută pe 23 mai 2021 – se afla la bordul unui avion Ryanair care a zburat de la Atena la Vilnius și a fost forțată să aterizeze pe aeroportul din Minsk după ce a fost raportată o altertă cu bombă. Atunci, a fost reținut și iubitul ei, jurnalistul belarus Roman Protasevici, fostul redactor-șef al canalelor de Telegram Nexta (recunoscute ulterior ca organizații teroriste în Belarus).

În mai 2022, Tribunalul Regional Grodno din Belarus a condamnat-o pe Sapega la 6 ani de închisoare. Ea a fost acuzată de incitare la ură socială și colectare ilegală de date cu caracter personal. Potrivit anchetei, împreună cu alte persoane, inclusiv străini, a creat și administrat o serie de canale de Telegram, în care au fost postate date cu caracter personal ale cel puțin 238 de persoane, inclusiv angajați ai organelor de afaceri interne, procurori, judecători, alți funcționari publici, precum si jurnalistii.

În decembrie 2021 și iunie 2022, tânăra i-a cerut grațiere lui Alexandr Lukașenko. Președintele belarus a admis transferul în Rusia, doar că deja în ianuarie 2023, îi refuza.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Roman Protasevici #Sofia Sapega

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.