Oamenii de ştiinţă experimentează noi sisteme de comunicare cu plantele, prin organisme vegetale carnivore manipulate de la distanţă sau vegetaţie ce semnalează când este afectată de o boală.

În Singapore, o echipă de cercetători a conectat plante la electrozi capabili să detecteze semnale electrice slabe pe care organismele vegetale le emit în mod natural. Ei au folosit această tehnologie pentru a determina o plantă carnivoră să îşi închide „fălcile”, alcătuite din doi lobi, în urma unui semnal emis de pe un smartphone.

Cercetătorii au conectat ulterior unul dintre lobi la un braţ robotic pentru a apuca un fragment subţire de sârmă, de o jumătate de milimetru şi un obiect mic în cădere.

Această tehnologie se află încă la început, însă cercetătorii sunt de părere că ar putea fi utilizată în viitor pentru a proiecta ”roboţi-plante”, capabili să manipuleze obiecte prea fragile pentru braţele rigide ale roboţilor convenţionali.

„Aceste specii de roboţi naturali ar putea interacţiona cu alţi roboţi artificiali pentru a crea sisteme hibride”, a explicat pentru AFP Chen Xiaodong, autorul unui studiu publicat de Universitatea Tehnologică Nanyang (NTU) din Singapore.

Rămân însă numeroase probleme de rezolvat. Spre exemplu, oamenii de ştiinţă pot stimula închiderea „fălcilor” plantei carnivore, dar încă nu le pot deschide, un proces care în natură durează zece ore sau mai mult.

Alertă de boală

Sistemul poate, de asemenea, să detecteze semnale slabe emise de plante, dând naştere posibilităţii ca fermierii să fie alertaţi când plantele lor se îmbolnăvesc, într-un stadiu incipient.

„Prin monitorizarea semnalelor electrice emise de plante, putem fi capabili să detectăm posibile semnale de suferinţă şi anomalii”, a precizat Chen. „Fermierii pot afla că o boală se răspândeşte, chiar înainte de apariţia simptomelor evidente”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă sunt de multă vreme conştienţi de existenţa semnalelor electrice emise de plante, însă suprafaţa neregulată şi fragilă a acestora a îngreunat ataşarea senzorilor.

Cercetătorii de la NTU au proiectat însă electrozi cu textura moale a filmului de plastic, ce pot fi ataşaţi de o plantă pentru a detecta semnalele într-un mod mai fiabil. Aceştia sunt lipiţi cu „termogel”, un lichid ce se transformă în gel la temperatura camerei.

Şi alţi cercetători urmează acest drum. În 2016, o echipă de la Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT) a utilizat frunze de spanac pe post de detectoare capabile să trimită un e-mail oamenilor de ştiinţă atunci când erau detectate materiale explozive în subsol. Cercetătorii au plasat nanotuburi de carbon care puteau emite un semnal fluorescent atunci când rădăcinile plantelor detectau compuşi nitroaromatici, găsiţi adesea în explozivi. Semnalul era citit de o cameră cu infraroşu care trimitea un mesaj oamenilor de ştiinţă.

Sursa: Agerpres

#plantă #robot

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.