Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

România va permite tranzitul cerealelor din Ucraina către alte state, dar instituie controale riguroase

19 Apr. 2023, 17:43
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
19 Apr. 2023, 17:43 // Economie //  Elena Putregai

Ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, i-a transmis omologului său ucrainean, Mikola Solski, că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare şi monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terţe.

Producătorii moldoveni – afectați de importurile din Ucraina. Ce spun autoritățile despre ajutorul pentru agricultori

„Ministrul Agriculturii Petre Daea a avut astăzi, 19 aprilie 2023, o discuţie în format online cu omologul ucrainean Mikola Solski, având ca subiect măsurile pe care România le va lua pentru protejarea fermierilor români ca urmare a comerţului cu cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina. La discuţii a participat şi preşedintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu. În cadrul convorbirii, ministrul Petre Daea i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare şi monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terţe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăţi din cauza fluxului de cereale ucrainene. Ministrul Daea a reiterat că România, ca stat membru, susţine demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în faţa agresiunii ruse şi va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această ţară către state terţe şi rutele comerciale tradiţionale”, anunţă Ministerul Agriculturii.

Totodată, ministrul Daea a transmis părţii ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluţii pentru restricţionarea exporturilor de cereale şi seminţe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiţă) către România, având în vedere dificultăţile întâmpinate de fermierii români.

De asemenea, potrivit presei române, ministrul ucrainean a fost înştiinţat că de astăzi România instituie controale direct în vamă, coordonate de către ANSVSA, pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislaţia europeană, si nu la destinaţie cum se întâmpla până acum. Decizia a fost luată având în vedere că într-o altă ţară europeană au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE.

Pe parcursul discuţiilor, ministrul Mikola Solski a fost informat cu privire la demersul făcut de miniştrii agriculturii din cele cinci State Membre (RO PL HU BG şi SK) către Comisia Europeană pentru modificarea Regulamentului 870/2022, astfel încât să fie asigurat culoarul de tranzit către ţări terţe, fără a afecta fermierii din statele de graniţă.

De asemenea, partea română a transmis omologului ucrainean că se aşteaptă răspuns la scrisoarea adresată instituţiilor europene de către cei 4 prim-miniştri din UE şi de către preşedintele Bulgariei cu privire la soluţiile identificate pentru problemele fermierilor şi ale pieţei.

Cei doi oficiali au convenit să aibă o întâlnire tete-a-tete, vineri, 21 aprilie 2023, la Bucureşti, pentru a transpune rapid în practică cele mai bune soluţii pentru ambele părţi.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.