Dacă acum câteva zile se vorbea doar despre focare de Febră Dengue în Argentina, acum se poate vorbi despre o adevărată epidemie: cel puţin 41.257 de persoane au făcut infecţia şi alte 39 de persoane au murit, de la începutul anului, din cauza bolii virale produsă de muşcătura ţânţarilor.

Patologia virală este produsă de mușcătura țânțarilor din genul Aedes aegypti, țânțarul febrei galbene. Sunt date care marchează o creştere netă faţă de ceea ce s-a înregistrat în anii precedenţi, chiar cu 48,4% mai mult decât în 2020, an în care s-au înregistrat 26 de decese.

Surse din Ministerul Sănătăţii din Argentina au precizat că în toate probele studiate serotipul 2-Cosmopolitan a fost depistat, care până acum nu circula în Argentina, ci în Brazilia şi în Peru. Este un serotip Denv-2 originar din Asia de Sud-Est, care în regiunea Americii Latine a fost izolat pentru prima dată în 2019, în Peru.

„Dengue, numită şi febra de spargere a oaselor, se răspândeşte, din păcate, şi în Europa cu cazuri autohtone în sudul Franţei. O altă problemă infecţioasă multiplicată de globalizare şi încălzire globală”, a amintit expertul Matteo Bassetti, de la o Clinica din Genova (Italia), pe Twitter.

Portalul de ştiri Infobae indică faptul că actualele 39 de decese sunt distribuite în nouă zone ale Argentinei, cele mai multe – 9 – fiind în Tucumán, urmate de Santa Fe – 7. În orașul Buenos Aires au murit 2 persoane, iar în provincia Buenos Aires una.

Ce este boala Dengue?
Este o afecțiune asemănătoare gripei, care se poate transmite prin mușcătura țânțarului Aedes. Este foarte răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, ca urmare a creșterii turismului incidența acesteia a crescut semnificativ.
Persoanele cu risc sunt copii, vârstnici, persoanele cu imunitatea scăzută şi cele care călătoresc în zonele tropicale şi subtropicale endemice.

Cum se manifestă boala Dengue?
• frisoane
• febră înaltă
• cefalee
• dureri musculare
• sângerări gingivale sau nazale
• hematurie (sânge în urină)
Perioada de incubaţie este de 3-14 zile.

Cum se diagnostichează boala Dengue?
Frecvent, simptomele pot fi confundate cu cele ale unei răceli. Suspiciunea clinică se realizează pe baza simptomelor și a istoricului de călătorie al pacientului (zona endemică).
Diagnosticul de certitudine se stabilește pe baza analizelor medicale de laborator.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Măsuri de prevenție
• protecția individuală faţă de înţepătura de ţânţari
• în zonele endemice, se recomandă purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete, în perioadele în care sunt activi țânțarii
• se recomandă utilizarea substanțelor repelente, pe haine sau pe părţile de corp lăsate descoperite
• în timpul somnului (mai ales în timpul zilei), se recomandă protejarea patului cu o plasă specială pentru ţânţari care va fi tratată în prealabil cu substanţe insecticide
• dacă la întoarcerea dintr-o zonă endemică apare febra însoţită de dureri de cap, dureri oculare, dureri articulare şi musculare şi erupţii cutanate, este bine să consultaţi serviciile medicale.

#Argentina #epidemie #Febra dengue

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.