În prima zi a evenimentului, la care au participat peste 2 mii de persoane, discuțiile s-au axat pe 4 direcții de dezvoltare socială, menite să orienteze Chișinăul spre transformare – într-un oraș mai sănătos, cu acces la servicii sociale de calitate pentru persoanele cu posibilități reduse, mai incluziv, care oferă oportunități de învățare continuă și sustenabil din punct de vedere energetic. Au fost dezbătute cu experți și partenerii de dezvoltare cele mai bune practici despre cum poate deveni Capitala un oraș mai bun și care sunt acțiunile de întreprins pentru a atinge aceste obiective.
În deschiderea forumului, Ion Ceban, Primarul General al Capitalei, a declarat că în pofida celor trei crize majore, care au impus municipalitatea să-și restructureze acțiunile și abordările, Primăria Chișinău a reușit să dezvolte noi oportunități. Și anume: crearea noilor servicii în diverse domenii, renovarea, construcția și crearea de noi spații educaționale, sociale și de sănătate, procurarea echipamentelor performante, reabilitarea spațiilor publice și accesibile pentru toți cetățenii.
„În mare măsură ne-am bazat pe capacitățile proprii, pentru că nimeni nu era pregătit pentru o criză sau alta. Nimeni din noi nu și-a imaginat că putem să ajungem în asemenea situații de frică, incertitudine și nesiguranță. Dar am mobilizat tot potențialul uman de care dispunem ca să consolidăm un sistem de servicii sociale eficiente și care să corespundă necesităților tuturor cetățenilor”, a spus primarul Capitalei.
La rândul său, viceprimarul Angela Cutasevici a spus că aceste provocări au unit comunitatea, făcându-ne să regândim politicile și programele de sprijin.
În cadrul panelului „Oras care învață”, Cutasevici a reiterat că odată ce Chișinăul s-a ambiționat să devină un oraș al învățării continue, care presupune garantarea unei educații de calitate şi promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți, au fost sporite investițiile în modernizarea infrastructurii școlare și preșcolare, în crearea oportunităților de învățare pe parcursul vieții, în digitalizarea sistemului educational, în asigurarea unui proces de studii echitabil, sigur, modern și incluziv.
Pentru că orașul Chișinăul a devenit recent parte a Rețelei internaționale a orașelor care învață, sub egida UNESCO Learning Cities, la forum au participat mai mulți reprezentanți ai orașelor din rețea, care și-au împărtășit experiența.
William McAuliffe, co-președinte al Rețelei Irlandeze a Orașelor care învață a sugerat că există câteva provocări pentru ca un oraș să ajungă învățat. Dezvoltarea unui oraș învățat necesită un plan clar, care să ofere o viziune a ceea ce se dorește să se atingă și să definească obiectivele de dezvoltare. În absența unui plan, eforturile pot fi fragmentate și disparate, iar rezultatele pot fi ineficiente. O altă provocare este că instituțiile lucrează separat, fără o coordonare adecvată.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Municipiul Chișinău își propune să adere și la Reţeaua Orașelor Sănătoase din Europa (European Healthy Cities Network) a OMS. În acest context, în cadrul panelului „Oraș sănătos”, discuțiile au fost axate pe obiectivele ce trebuie atinse pentru a plasa Chișinăul pe lista celor mai sănătoase și fericite orașe din lume.
Viceprimarul Olga Ursu a menționat despre reconfigurarea sistemului de sănătate într-unul modern și accesibil pentru toți locuitorii orașului, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și agendele naționale pentru dezvoltare. Acest obiectiv poate fi realizat prin acoperirea universală cu servicii de sănătate și sociale accesibile tuturor, crearea de servicii medicale noi, investiții în promovarea sănătății și alfabetizarea pentru sănătate, dar și amenajări urbane sănătoase, prin crearea infrastructurii pentru un stil de viață sănătos și activ.
Prezent la eveniment, Coordonatoru Rețelei Orașelor Sănătoase din Austria, Gernot Antes, a oferit o perspectivă asupra activităților rețelei, a conceptului de orașe sănătoase ale OMS, dar și despre avantajele apartenenței la o asemenea structură.
Panelul „Oraș incluziv” s-a axat în mare parte pe incluziunea persoanelor aflate în dificulate și a refugiaților ucraineni. Viceprimarul Ilie Ceban a accentuat că acțiunile municipalității în ultimii trri ani au fost intensificate, în vederea asigurării accesului egal tuturor locuitorilor la serviciile sociale, de infrastructură, la oportunități de dezvoltare și participarea deplină la viața orașului.
În contextul crizei refugiaților, provocată de războiul de la hotar, Ko Do Hwan, director executiv al Peace Winds Korea, a ținut să ofere niște sfaturi prețioase, pentru a spori reziliența orașului și pregătirea acestuia pentru situații de criză. El a accentuat că întreținerea unui adăpost este cheia pentru planificarea de urgență în caz de dezastre. La fel de importantă este identificarea unui partener local sau internațional și stabilirea unui mecanism centralizat de coordonare.
La panelul „Oraș eficient energetic”, viceprimarul Irina Gutnic subliniat că Primăria municipiului Chișinău a elaborat propriului program şi plan de acţiuni în vederea dezvoltării şi implementării proiectelor de eficiență energetică și surse de energie regenerabile, care își propun proiectarea şi implementarea proiectelor de economisire și conservare a energiei, externalizarea infrastructurii energetice, producerea de energie electrică şi furnizarea energiei, precum şi managementul riscului.
Învitata panelului, Dimitra Livadioti, Șefa Direcției Economie Circuară a municipiului Nea Smyrni, Grecia, a relatat că autoritatea publică locală pe care o reprezintă caută sprijin financiar individualizat pentru dezvoltarea ideilor legate de climă și energie.
În special, a menționat câteva programe care au fost deja implementate și unele care sunt în curs de implementare: reabilitarea unui portofoliu mare de clădiri vechi, prin izolarea termică sau instalarea carcaselor fotovoltaice, înlocuirea iluminatului municipal cu lămpi LED și automatizate, noul plan de mobilitate urbană durabilă și managementul deșeurilor.
