Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la încoronarea regelui Charles, a avut în seara de sâmbătă, 6 mai curent, o discuție caldă cu moldovenii stabiliți în Marea Britanie. „Am rămas impresionată, ca de fiecare dată când mă întâlnesc cu oamenii noștri care locuiesc în afara țării, de interesul lor pentru realitățile de acasă și de emoțiile cu care vorbesc despre Moldova”.

Potrivit comunicatului de presă al Președinției, șefa statului a răspuns la mai multe întrebări despre oportunitățile de investiții și programele de sprijin pentru afacerile mici și mijlocii, despre reforma justiției și eforturile de luptă cu corupția și, mai ales, „despre viitorul european al țării noastre, viitor pe care îl construim împreună”.

„I-am îndemnat pe toți cei prezenți să-și încurajeze rudele de acasă să participe pe 21 mai la Adunarea „Moldova Europeană”, zi în care vom spune cu toții, împreună, care ne este alegerea: o țară dezvoltată, liberă și europeană, o țară primitoare și bună pentru toți oamenii săi”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu s-a mai întâlnit la Londra cu Secretarul de Stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, James Cleverly. Au vorbit despre cooperarea bilaterală, în special cea economică. Au fost discutate evoluțiile de securitate din ultima perioadă, cum țara noastră poate deveni un furnizor de stabilitate în regiune și cum ne pot ajuta partenerii britanici în acest sens.

Șefa statului a apreciat contribuția Marii Britanii la realizarea reformelor pe care le întreprindem, în special pe segmentul anticorupție.

CITEȘTE ȘI:

FOTO Sandu – prezentă la încoronarea regelui Charles. Înainte de eveniment s-a fotografiat cu doi președinți de țară

#Maia Sandu #Marea Britanie #moldoveni

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova