Ministrul sârb al Educaţiei, Branko Ruzic, a demisionat, duminică, la câteva zile după atacul de la şcoala din Belgrad, soldat cu nouă morţi, relatează Reuters.

Serbia este în stare de şoc după două atacuri sângeroase: masacrul de miercuri de la şcoala din Belgrad şi atacul de joi, dintr-o zonă rurală din apropierea oraşului Mladenovac, soldat cu opt morţi. Autorii ambelor atacuri, un băiat de 13 ani şi un tânăr de 20 de ani, sunt în custodia poliţiei. Partidele de opoziţie, care acuză guvernul că nu a reuşit să evite cele două tragedii, a făcut un apel către susţinătorii lor să participe luni seară la un marş antiguvernamental la Belgrad.

Partidele au cerut, între altele, demisia lui Ruzic.

„Ca om responsabil şi bine crescut, ca profesionist în îndeplinirea tuturor îndatoririlor publice de până acum, şi ca părinte şi cetăţean al Serbiei, am luat decizia raţională de a demisiona”, a notat Ruzic în scrisoarea sa de demisie către premierul Ana Brnabic.

După atacuri, guvernul a introdus un set de măsuri de prevenire a violenţei în şcoli şi reducere a numărului de arme deţinute de civili. Un băiat de 13 ani a deschis focul, miercuri, într-o şcoală din Belgrad şi a ucis opt elevi, majoritatea fete, şi un agent de securitate.

#atac #masacru

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.