Comitetul rus pentru Investigații va da în urmărire judecătorii de la Curtea Penală Internațională (CPI) care au emis în luna martie un mandat de arestare pe numele dictatorului rus Vladimir Putin, a anunțat șeful principalei instituții de anchete penale a Rusiei, Aleksandr Bastrîkin, scrie CNN.

„Comitetul pentru Investigații va deschide foarte rapid un dosar penal împotriva președintelui și a trei judecători care au influențat în mod activ adoptarea acestei decizii. În curând vor fi puși pe lista persoanelor urmărite”, a spus Bastrîkin într-o conferință de presă la Sankt Petresburg.

CPI a emis mandatul pentru arestarea lui Putin pe 17 martie pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei.

Curtea a considerat că „există temeiuri rezonabile să credem că domnul Putin poartă responsabilitatea penală individuală” pentru aceste crime, cât și pentru faptul că „nu și-a exercitat în mod corespunzător controlul asupra subordonaților civili și militari care au comis aceste fapte”.

CPI a emis un mandat de arestare și pe numele Mariei Alekseievna Lvova-Belova, responsabila din Rusia pentru Drepturile Copiilor.

#CPI #mandat de arestare #Vladimir Putin

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.