Senatorii polonezi au adoptat în unanimitate o rezoluție privind apartenența Ucrainei la NATO. Potrivit Radio Poland, decizia a fost luată joi, 11 mai.

Documentul notează că, luptând cu Rusia, Ucraina protejează de fapt Europa și este un element cheie în apărarea continentului de agresiunile din Est.

„Ucraina are astăzi cea mai puternică armată de pe continent, cu o experiență de luptă extraordinară. Armata ucraineană se reechipează rapid cu echipamente NATO și folosește tactica operațională dezvoltată de-a lungul deceniilor de aliații occidentali. Apărătorii au nevoie de un suport real și o cooperare politică și militară mai strânsă cu țările NATO”, se arată în rezoluția Senatului Poloniei.

Autorii documentului notează că, în timpul summitului NATO de la Vilnius, Ucraina ar trebui să primească „mult mai mult decât în declarațiile anterioare ce țin de politica ușilor deschise”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Senatul polonez consideră că intrarea Ucrainei în NATO ar trebui să fie o decizie politică – ca și în cazul Finlandei și Suediei – rezultat al unei analize strategice a provocărilor și amenințărilor dincolo de granița de est a Alianței.

Totodată, în rezoluție este notat faptul că Rusia prezintă invazia în Ucraina ca o un scut de apărare împotriva NATO.

„Dacă va obține victorie asupra Ucrainei, Rusia nu se va opri la granița de vest. Alianța a identificat această amenințare anul trecut, în timpul summitului NATO de la Madrid. Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au evaluat corect amenințarea rusă. Majoritatea capitalelor europene sunt abia acum de acord cu noi”, se notează în rezoluție.

În plus, se remarcă faptul că Finlanda și Suedia „au fost invitate să adere la NATO în cadrul unei proceduri care nu a mai fost utilizată până acum”.

„Deși Suedia rămâne încă în afara structurilor pactului, aliații au decis că o vor apăra. Senatul Republicii Polone solicită țărilor membre NATO să aplice în cazul Ucrainei o procedură urgentată similară”, se mai arată în document.

#NATO #Polonia #rezolutie #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.