Liderul nord-coreean Kim Jong Un a inspectat primul satelit spion de recunoaştere militară al ţării sale, dând undă verde „viitorului plan de acţiune”.

Liderul nord-coreean s-a întâlnit marţi cu comitetul nepermanent responsabil de pregătirea lansării satelitului înainte de a-l inspecta, a informat KCNA. La mijlocul lunii aprilie, Kim Jong Un a spus că construcţia a fost terminată şi a ordonat lansarea satelitului.

Acest anunţ intervine la o săptămână după ce Phenianul a asigurat că a reuşit prima lansare a noii sale rachete balistice intercontinentale (ICBM) cu combustibil solid, un avans major pentru programul de armament nord-coreean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit analiştilor, există o concomitenţă tehnologică semnificativă între dezvoltarea ICBM şi capacităţile de lansare în spaţiu. Marţi, „după ce a luat cunoştinţă în detaliu de activitatea comitetului, (Kim Jong Un) a inspectat satelitul de recunoaştere militară numărul 1, gata să fie încărcat după ce a fost efectuată o ultimă verificare şi un control al mediului spaţial”, potrivit KCNA.

Liderul nord-coreean a acuzat Statele Unite şi Coreea de Sud că intensifică ceea ce el a descris drept „manevre de confruntare” împotriva Nordului şi a declarat că ţara sa îşi va exercita dreptul la autoapărare.

Kim Jong Un a aprobat „viitorul plan de acțiune”
Apoi, el „a aprobat viitorul plan de acţiune al comitetului pregătitor”, a adăugat KCNA. Dezvoltarea unui satelit de recunoaştere militară a fost unul dintre principalele proiecte în materie de apărare prezentate de Kim Jong Un în 2021.

În decembrie trecut, Phenianul a anunţat că a efectuat un „test final important” pentru dezvoltarea unui satelit spion. Acest anunţ a fost imediat pus în discuţie de experţi potrivit cărora calitatea imaginilor, care ar fi fost luate dintr-un satelit, era proastă.

Phenianul nu a anunţat o dată de lansare, dar în aprilie, liderul a cerut „să fie lansat la data programată”.Anul trecut, Coreea de Nord a declarat că statutul său de putere nucleară este „ireversibil”, închizând definitiv uşa oricăror negocieri privind dezarmarea ţării.

Potrivit analiştilor, este dificil ca Phenianul să efectueze misiuni de recunoaştere din satelit cu propria tehnologie şi fără sprijinul tehnologic al Rusiei sau Chinei. Cu toate acestea, „sateliţii de recunoaştere ai Coreei de Nord fiind un factor important în cazul unei lovituri preventive, ei reprezintă o ameninţare importantă pentru Sud”, a declarat în aprilie pentru AFP Yang Moo-Jin, preşedinte al universităţii de studii nord-coreene din Seul.

#analisti #china #Rusia

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.