Adrian Trofim, CEO Castel Mimi: „Suntem mândri, ca și locație, să fim gazda Summitul Comunității Politice Europene și considerăm că, la moment, Castel Mimi cel mai bine poate exemplifica necesitatea și eficiența parteneriatelor între oamenii din Republica Moldova și comunitatea statelor europene, venind cu exemple unice din toată istoria sa de 130 de ani!”.

Castel Mimi este o captivantă „lecție de istorie”, vinurile de aici „povestindu-le” tuturor legenda neamului. De acum șapte mii de ani – până la Constantin Mimi. Omul care a adus în Moldova cele mai performante tehnologii europene în domeniul construcției, vinificației, dar și a valorilor morale, prin întreprinderile sociale și proiectele culturale susținute. Un tânăr, proaspăt absolvent al Școlii Superioare de Agronomie din Monpellier (Franța), care la vârsta de doar 25 de ani a revenit din Bordeaux, unde a construit primul veritabil chateau francez. În premieră pentru Basarabia, Mimi a aplicat cele mai performante tehnologii în construcție – utilizarea betonului armat.

Constantin Mimi a fost și primul vinificator care a adus în Basarabia butași de soiuri europene, oferind astfel vinului de aici o calitate recunoscută în rază de mii de kilometri. Primul butuc de vie a fost plantat la Bulboaca în 1890 și poate fi admirat și acum, fiind cel mai vechi butuc din Moldova.

În 1998, un alt tânăr, deja din familia Trofim, a început relansarea întreprinderii vinicole din Bulboaca, care la acel moment se afla într-un faliment sever și urma să fie lichidat ca și o bună parte a industriei din acele timpuri. Redescoperit accidental în timpul unor lucrări de reparație, Castelul a parcurs în doar șase ani calea de la o clădire industrială până la cel mai monumental complex turistic din Republica Moldova.

Acest drum a fost făcut sub ghidajul renumitului architect italian Arnaldo Tranti, care a restaurat și renumita vinărie din Bordeaux – Chateau de Ferrand, inclusă în patrimonial mondial UNESCO.

Dacă e să vorbim despre renumitele vinuri Castel Mimi, bazele au fost puse, ca și acum 130 de ani, prin aplicarea celor mai moderne tehnologii europene.

Pentru fermentarea mustului sunt folosite utilaje performante din Franța, Italia și Elveția. Iar vinurile nobile sunt maturate în cel mai vechi loc la Castel Mimi – beciurile cu o temperatură constantă de 12 grade, asigurată de pereții castelului care au la bază peste un metru și jumătate grosime. În prezent în aceste beciuri, cu o capacitate maximă de 3000 de butoaie se află 1000 de butoaie, în mare parte, din stejar francez, adus dintr-o regiune din preajma Bordeaux. Termenul de maturare oscilează de la 6 luni la 24 de luni, vinul fiind bun chiar și peste 20 de ani după imbuteliere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Castel Mimi produce la moment peste 60 de articole de produse vinicole, popularitatea cărora este în creștere pe piața internațională, acestea fiind exportate în circa 20 de țări, peste 70% fiind în statele europene, China și Japonia.

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi:

„Într-o lume în care schimbările climatice și degradarea mediului înconjurător devin din ce în ce mai acute, investițiile în energia verde nu mai sunt o obligație morală, ci o necesitate vitală. Acesta este viitorul pe care ni-l propunem la Castel Mimi și pe care îl creăm de astăzi. Suntem la început de cale, dar deja putem spune că suntem un exemplu de sustenabilitate, în special pentru industria vinicolă din regiune”.

Cota de energie regenerabilă utilizată în activitatea Castel Mimi va crește în următoarele luni până la 75% din necesitățile zilnice. Și asta doar la jumătate de an după instalarea primei transe, a parcului fotovoltaic. Strategia de sustenabilitate pe termen lung, aprobată de Castel Mimi în 2018, presupune trecerea la consumul integral al energiei din surse regenerabile până în anul 2027.

Un alt pas important în acest sens este controlul emisiilor de CO2. Acțiunile Castel Mimi de reducere a amprentei de carbon, cum ar fi schimbarea tuturor becurilor clasice cu lămpi LED, au permis o reducere a volumului de CO2 emis cu 760 de tone pe an.

În plus, pentru a obține un grad mai mare de eficiență energetică, în acest an urmează să fie instalate pompe geotermale și să fie extinsă capacitatea vaselor de acumulare a deșeurilor organice pentru producerea compostului. Acest compost este utilizat ca îngrășământ pentru legumele ecologice cultivate în grădinile Castel Mimi.

Pe 1 iunie 2023, cei peste două mii de oaspeți Castel Mimi din Uniunea Europeană, vor putea admira vinăria care a face parte din top 15 de vinării din lume, care a fost inclusă în topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizită a Moldovei”, iar publicația The Telegraph a numit castel-ul – „Versalles de Moldova”. Un muzeu al tradițiilor care este vizitat anual de circa 200 000 de mii de turiști din 80 de țări, iar pe teritoriul acestuia au fost organizate peste o sută de evenimente culturale, întruniri ale forurilor internaționale și diverse activități distractive.

#castel mimi #Constantin Mimi #summit 1 iunie #summitul CPE #vin

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.