În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în domeniul egalității de gen. Femeile și-au crescut treptat, dar constant reprezentarea în procesele de conducere și de luare a deciziilor, inclusiv femeile din grupurile subreprezentate. Republica Moldova a ratificat Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, iar diferite legi și politici sunt amendate pentru a înlătura principalele obstacole care împiedică femeile să participle pe piața muncii.

În pofida acestor progrese, inegalitățile de gen persistă, iar stereotipurile de gen încă predomină în societate. În timpul campaniilor electorale, femeile candidate sunt supuse calomniilor, urii, discursurilor sexiste, discriminării pe criteriu de gen și a violenței împotriva femeilor. Femeile rămân subreprezentate pe piața muncii, din cauza persistenței atitudinilor patriarhale și a stereotipurilor adânc înrădăcinate. Femeile din grupurile subreprezentate (femei din comunitatea romă, femei cu dizabilități, femei din mediul rural) au rate de ocupare și mai mici, din cauza multiplelor forme de discriminare. Deși unele progrese au fost înregistrate în ultimii ani, raportarea violenței în bază de gen rămâne a fi diminuată în comparație cu prevalența violenței în general, în principal din cauza stigmatizării, dar și din cauza lipsei de încredere în instituțiile legale și serviciile existente.

În acest context, Suedia și UN Women au semnat un acord de cooperare prin intermediul căruia Suedia va susține implementarea notei strategice a UN Women pentru perioada 2023-2027. Suma acordului constituie 60 mln coroane suedeze, obiectivul esențial fiind promovarea egalității de gen și contribuirea la dezvoltarea unei societăți egale și sustenabile, fără discriminare, în care fiecare fată și femeie să se simtă în siguranță.

„În contextul acordului de cooperare semnat între Suedia și UN Women, în perioada 2023-2027, urmează să fie implementate mai multe activități la nivel național și comunitar, obiectivul general al acestora fiind ca femeile și fetele, inclusiv cele din grupurile subreprezentate, să contribuie și să se bucure în mod egal de drepturile omului într-un mediu sigur și pașnic și să construiască, împreună cu bărbații și băieții, o societate incluzivă, fără violență și norme sociale dăunătoare. Anul trecut, Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și s-a angajat să-și alinieze treptat legislația la standardele UE și instrumentele internaționale, inclusiv în domeniul egalității de gen și al nediscriminării. Încurajăm, pe această cale, toți partenerii locali și internaționali să coopereze în acest sens”, a menționat ES Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalele priorități strategice ale UN Women pentru perioada 2023- 2027, sunt:

Guvernarea sensibilă la gen și participarea femeilor la viața publică;
Abilitarea și reziliența economică a femeilor;
Eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor;
Femeile, pacea și securitatea;
Coordonarea eforturilor sistemului ONU în domeniul egalității de gen și abilitării femeilor;
Asigurarea conexiunii dintre intervențiile de dezvoltare, de asistență umanitară și de consolidare a păcii și securității.

„Parteneriatul dintre Suedia și UN Women este unul strategic și de lungă durată și îi mulțumim Suediei pentru angajamentul ferm și consecvent pentru promovarea și asigurarea egalității de gen. Recunoaștem rolul și sprijinul crucial pe care Suedia îl oferă fetelor și femeilor din Republica Moldova pentru ca acestea să devină promotoare ale schimbării și să contribuie în mod semnificativ și egal la dezvoltarea unei societăți durabile”, a afirmat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Inegalitățile de gen continuă să existe în țară. În același timp, datorită susținerii Suediei și a altor parteneri de dezvoltare, într-un context de voință politică puternică din partea Parlamentului și a instituțiilor guvernamentale, cu sectorul societății civile angajat și competent, cu sectorul privat și cu mediul academic din ce în ce mai implicate, există condiții prealabile excelente pentru progrese viitoare în obținerea egalității de gen și abilitarea femeilor.

#egalitate de gen #femei #Republica Moldova #Suedia #UN Women

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.