Hotelierii din Grecia se pregătesc pentru valul uriaș de turiști. Insulele grecești se bucură de o popularitate deosebită, tocmai de aceea, oamenii preferă să cumpere din timp biletele de vacanță. Stațiunile din Grecia vor fi aproape pline încă din iunie 2023.

Moldovenii care vor să meargă în concediu în zona menționată trebuie să-și „înarmeze” portofelul, scrie BANI.MD.

Cât costă o vacanță în Grecia

Persoanele care vor să închirieze un apartament în Lefkada pot plăti de la 4000 de lei moldovenești în sus. Totodată, pentru un sejur de 5 nopți în zona menționată, într-un apartament tip studiu, turiștii trebuie să scoată din buzunare 4500 de lei moldovenești. Proprietatea dispune de toaletă proprie, aer condiționat, seif, dar și aparate electrocasnice.

Într-o altă parte a insulei din Grecia se oferă spre închiriere o proprietate care are vedere la mare. Pe platforma Booking, locuința are o cotație ridicată, și totodată, un sejur de 5 nopți la aceasta costă aproape 10800 de lei moldovenești. Moldovenii care vor să meargă în concediu în Grecia trebuie să știe că există si variante de lux. De exemplu, o proprietate care se află într-un amplasament de vile de lux se închiriază la prețul de 30000 de lei moldovenești. Locația nu dispune doar de aparate electrocasnice și servicii complete de curățenie, ci și de piscină privată, terasă și o zonă de relaxare.

Persoanele care vor o altfel de experiență în Lefkada pot opta pentru o cazare pe barcă, la plaja Nydri. Oamenii beneficiază de baie privată, aer condiționat, WiFi gratuit, electrocasnice mici și articole de toaletă. Micul dejun este inclus în prețul de 7.400 lei, pentru un sejur de 5 nopți.

În ciuda faptului că prețurile diferă în funcție de zonă, dar mai ales, de la un an la altul, turiștii nu se simt descurajați. Thassos, Creta, Lefkada, Mykonos sau Santorini sunt doar câteva dintre insulele preferate de oameni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pret Grecia #sejur Grecia #vacanta 2023

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.