Cum imaginează AI femeia și bărbatul perfecți

Echipa de cercetare a descoperit că aproximativ 40% dintre imaginile generate de AI descriu corpuri nerealiste, iar acest lucru mai mult în cazul bărbaților decât al femeilor. De asemenea, 53% dintre imagini arată tonuri măslinii ale pielii, în timp ce 37% dintre chipurile generate aveau părul blond.

Ulterior, echipa a cerut generatorului de imagini să recreeze imaginea „femeii perfecte în 2023” mai generală, precum și cea a bărbatului. Potrivit constatărilor, principala diferență dintre cele două solicitări a fost faptul că imaginile conțineau părți ale corpului mai disproporționate și nerealiste.

„Având în vedere că rețelele de socializare folosesc algoritmi bazați pe conținutul care primește cele mai multe vizualizări, este ușor de ghicit de ce redările AI ar ieși mai sexualizate. Putem doar să presupunem că motivul pentru care AI a venit cu atât de multe versiuni ciudate ale corpului este faptul că rețelele sociale promovează tipuri de corp nerealiste”, a mai adăugat echipa.

Prejudecățile rasiste și sexiste au fost găsite în mod repetat în generatoarele de inteligență artificială. Conform descoperirilor Proiectului Bulimia, acestea sunt, de asemenea, părtinitoare către tipuri de corp nerealiste. Ca o concluzie, în era filtrelor Instagram și Snapchat, nimeni nu poate atinge în mod rezonabil standardele fizice stabilite de rețelele de socializare, astfel că, majoritatea oamenilor încearcă să îndeplinească idealuri nerealiste într-o realitate finită, potrivit bulimia.

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.