Președintele Tayyip Erdogan a sfidat previziunile din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale privind dispariția sa din politica din Turcia și a câștigat un nou mandat de cinci ani cu o combinație puternică de conservatorism religios și naționalism care acum îl propulsează în al treilea deceniu de putere. Kemal Kilicdargolu nu a avut de fapt nicio șansă.

Susținătorii lui Erdogan s-au adunat la reședința din Istanbul a lui Erdogan, scandând Allahu Akbar sau Dumnezeu este cel mai mare. „Mă aştept ca totul să devină mai bine”, a spus Nisa, 28 de ani, o femeie cu batic pe cap care poartă o bentiță pe cap cu numele lui Erdogan.

Victoria acestuia va întări imaginea de invincibilitate a lui Erdogan, după ce a redefinit deja politica internă, economică, de securitate și politică externă în țara membră NATO de 85 de milioane de oameni.

Criticii spun că alți cinci ani de guvernare riscă să deterioreze și mai mult o democrație, despre care spun că a fost subminată de Erdogan, pe măsură ce a adunat putere datorită mandatelor succesive, a pus „botnițe” disidenței, și-a închis criticii și oponenții și a preluat controlul asupra mass-mediei, justiției și economiei.

Erdogan a câștigat alegerile prezidențiale din 2023 deși părea să pornească la scrutin cu o multitudine de minusuri.

Erdogan a pornit în doilea tur al alegerilor prezidențiale cu o „sacoșă de handicapuri”: politicile sale economice care au dus la o inflație record și o depreciere spectaculoasă a lirei, cutremurele devastatoare care au devastat centrul și sudul țării în luna februarie și au scos la iveală nereguli majore în privința acordării autorizațiilor de construcție, precum și propriile probleme de sănătate care s-au făcut simțite în timpul campaniei electorale.

Însă președintele în exercițiu a surmontat toate aceste probleme și a sfidat sondajele de opinie de dinainte de primul tur.

Recep Erdogan a anunțat cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale că guvernul său va majora cu aproape 50% salariile pentru sute de mii de angajați din sectorul public.

Președintele Turciei impune o loialitate acerbă din partea turcilor evlavioși care s-au simțit cândva lipsiți de drepturi în Turcia seculară, iar cariera sa politică a supraviețuit loviturilor de stat eșuate și scandalurilor de corupție.

„Turcia are o tradiție democratică de lungă durată și o tradiție naționalistă de lungă durată și, în acest moment, este clar cea naționalistă care câștigă”, a declarat Nicholas Danforth, istoric al Turciei. „Erdogan a fuzionat mândria religioasă cu cea națională, oferind alegătorilor un antielitism agresiv”. „Oamenii știu cine este și care este viziunea lui pentru țară și se pare că mulți dintre ei aprobă”.

Erdogan a preluat controlul asupra majorității instituțiilor Turciei și a înlăturat liberalii și criticii. Human Rights Watch, în Raportul său mondial pe 2022, a declarat că guvernul lui Erdogan a dus drepturile omului în urmă cu decenii.

Faptul că Erdogan domină presa din țară i-a oferit acestuia un avantaj major față de adversarul său în campania electorală, discursurile sale frecvente fiind acoperite în direct al TV, în timp ce rivalul său a primit o acoperire limitată.

În februarie, cutremurele au ucis peste 50.000 de oameni și au devastat sudul Turciei, iar acest lucru era de așteptat să îi facă mari probleme lui Erdogan în alegeri. Cu toate acestea, AKP-ul său a rămas dominant în acea regiune pe 14 mai, în primul tur.

#alegeri #mandat #Recep Tayyip Erdogan #turcia #turul II

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.