Arhitectul șef al Capitalei, Svetlanei Dogotaru declară că toate actele emise pentru demolarea Hotelului Național corespund întru totul legislației, iar acuzațiile lansate de viceprimarul Victor Chironda denotă lipsa acestuia de cunoștințe necesare pentru a-și îndeplini obligațiunile de funcție.

Declarația a fost făcută de către Svetlana Dogotaru pentru Unimedia.

„Referitor la demolarea hotelului Național, legea autorizării lucrărilor în construcții este foarte explicită la capitolul emiterea autorizațiilor de desființare a construcțiilor. Încercarea de a pune condiții, altele decât prevede legislația nu este altceva decât manipulare a opiniei publice. Emitentul autorizațiilor nu se poate conduce de emoții și frustrări personale, dar strict de prevederile legii, care interzice impunerea oricăror condiții sau solicitare de acte suplimentare, neprevăzute de lege. Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar a arhitectului-șef, dar nici a viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta”, a declarat Dogotaru.

Totodată, arhitectul șef al Capitalei a mai precizat că proiectul a fost prezentat spre consultare, iar toate neconformitățile din proiect se vor înlătura, altfel nici nu va fi înaintat CMC spre aprobare.

„Urmează proceduri de lucru cu acest document, inclusiv expertize, în caz de necesitate. Doar că asta se face în regim de lucru, nu în show-uri televizate. Oricum, faptul că s-au făcut publice defecțiunile proiectului e doar spre bine, nu facem nimic pe ascuns. Sunt de părere, că adresările viceprimarului la CNA pentru a-și fundamenta deciziile de a semna actele pentru care este atribuit cu competențe reprezintă o lipsă de cunoștință a procesului de lucru, pentru care este angajat. Nu este la prima adresare la CNA, aceasta este metoda de lucru a lui cu direcția. Nu se fac ședințe de lucru, în care ar putea să clarifice lucrurile și să primească explicațiile necesare în situațiile pe care nu le poate gestiona. E o lipsă de încredere mai degrabă, deoarece se tot lamentează că i se bagă documente la semnat”, a mai adăugat arhitectul șef al orașului.

De asemenea, Dogotaru susține că a cerut verificarea corectitudinii emiterii autorizației de desființare printr-o notă informativă adresată primarului.

„Referitor la alte lucruri expuse despre mine pentru fundamentarea cererii de demisie – devine deja o obișnuință a viceprimarului să dezinformeze. După ce a stopat chiar el procesul de reorganizare a direcției prin crearea unui nou grup de lucru pe care așa și nu l-a mai convocat a trecut deja jumătate de an în încercări de a manipula și a învinui. Totul pentru a scăpa de mine. Vendeta viceprimarului împotriva mea este deja cu barbă. În general, această conferință o văd ca de sorginte politică, o încercare de a primi o ofertă pe lista vreunui partid cu șanse de trecere în Parlament. Acolo e mult mai interesant decât la primărie, unde trebuie să muncești mai mult decât să vorbești”, a declarat Svetlana Dogotaru.

Amintim că, ieri, viceprimarul Capitalei, Victor Chironda a anunțat că va cere demisia Svetlanei Dogotaru și suspendarea actelor de demolarea a Hotelului Național, fiind nemulțumit de modul în care se gestionează acest proiect.

#Chisinau #Hotelul National #Svetlana Dogotaru #Victor Chironda

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.