O nouă lege antiterorism care va intra în vigoare săptămâna aceasta ar trebui să deschidă calea aderării Suediei la NATO în următoarele săptămâni prin ridicarea vetoului Turciei, a declarat miercuri, 31 mai curent, șeful diplomației suedezee.

„Această nouă legislație va închide o portiță din legislația noastră existentă împotriva terorismului”, le-a spus ministrul suedez de externe reporterilor care au participat la o conferință de presă organizată în localitatea Lulea din nordul țării. „Suedia nu a interzis anterior apartenența la o organizație teroristă. Vom face asta începând de acum”, a explicat el.

Billstrom a mai precizat că noua lege incriminează aranjarea unor întâlniri sau acordarea de ajutor logistic, financiar sau chiar hrană unor grupări interzise.

Sfera largă de aplicare a legislației a declanșat deja îngrijorări în Suedia că ea ar putea duce la restrângerea libertății de exprimare sau a altor drepturi fundamentale.

Însă noul guvern de centru-dreapta de la Stockholm speră că adoptarea sa îl va convinge pe președintele turc Recep Erdogan să aprobe aderarea țării nordice la NATO, mai ales că acum a câștigat un nou mandat și nu mai trebuie să își facă griji în ceea ce privește calculele electorale.

Kurzii și susținătorii clericului Fetullah Gullen, ghimpii din calea aderării Suediei la NATO

Problema separatismului kurd și a organizațiilor sale militante, pe care Ankara le acuză de terorism, a fost unul dintre cele mai disputate subiecte în timpul campaniei electorale din Turcia. Kemal Kilicdaroglu, oponentul lui Erdogan, a primit susținerea kurzilor, care reprezintă aproximativ 15-20% din electoratul turc dar ale căror partide au fost interzise în Turcia.

Guvernul lui Erdogan acuză Suedia că găzduiește și susține membri sau persoane ce au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație militantă kurdă care duce un război separatist împotriva statului turc încă din 1984. În jur de 40.000 de persoane ar fi murit din cauza confruntărilor.

PKK este considerat o organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Turcia acuză de asemenea Suedia că găzduiește susținători ai clericului exilat Fetullah Gullen, un fost aliat al lui Recep Erdogan care a devenit ulterior cel mai mare rival al său. Organizația lui Gullen, care a fugit în Statele Unite, este la rândul ei clasificată ca fiind teroristă de către Turcia.

În luna decembrie a anului trecut Curtea Supremă de la Stockholm a blocat extrădarea către Turcia a unui individ ce avea legături cu organizația lui Gullen, invocând temeri că acesta ar putea fi supus unui proces politic în țara condusă de Erdogan.

Judecătorii suedezi au notat în decizia lor că acuzațiile aduse acestuia în Turcia au legătură cu o infracțiune politică și există riscul persecutării sale din cauza opiniilor politice pe care le are.

Suedia se distanțează de militanții kurzi, Finlanda a intrat deja în NATO

La începutul lunii noiembrie noul guvern al Suediei a afirmat că se va distanța de miliția kurdă YPG, o extensie a PKK care a sprijinit Occidentul în lupta sa împotriva Statului Islamic în Siria.

„Există o legătură prea strânsă între aceste organizații și PKK”, a declarat pe 5 noiembrie Tobias Billstrom, adăugând că „obiectivul principal este apartenența Suediei la NATO”.

Finlanda și Suedia au semnat în data de 5 iulie a anului trecut protocoalele de aderare la NATO, renunțând astfel la neutralitatea lor istorică în lumina invaziei rusești din Ucraina. Turcia a renunțat la obiecțiile pe care le-a avut și față de intrarea Finlandei în alianță, aceasta devenind stat membru în 4 aprilie.

Însă tensiunile dintre Stockholm și Ankara au fost exacerbate la începutul acestui an de arderea unui exemplar al Coranului în fața ambasadei turce din capitala suedeză, incident denunțat în termeni duri de președintele Recep Erdogan.

Cu excepția Turciei Ungaria este singurul stat NATO care se opune aderării Suediei la alianță, premierul Viktor Orban invocând relațiile proaste cu țara nordică în timp ce partidul său de guvernământ Fidesz cere ca politicienii de la Stockholm să nu mai comenteze problemele interne ale Budapestei.

Guvernul suedez pare să creadă însă că, odată cu ridicarea obiecțiilor Turciei, Ungaria va ceda și ea.

#NATO #Recep Tayyip Erdogan #Suedia

Președinta Maia Sandu atrage atenția asupra riscurilor la care sunt expuși copiii în mediul online și spune că protecția acestora trebuie să devină o responsabilitate comună a părinților, profesorilor, autorităților și platformelor digitale. Șefa statului susține că tehnologia nu poate fi eliminată din viața copiilor, însă aceștia trebuie învățați să o folosească în mod responsabil și să gândească critic.

Declarațiile au fost făcute la Chișinău, în cadrul conferinței internaționale „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților”.

Maia Sandu a remarcat că o parte tot mai importantă din viața copiilor se desfășoară în mediul digital. Acolo ei învață, comunică, își fac prieteni, descoperă lumea și se exprimă, însă timpul petrecut online le poate influența atenția, emoțiile, relațiile și modul în care se percep pe ei înșiși.

Președinta a făcut referire și la concluziile autorului Jonathan Haidt din cartea „O generație în pericol”. Potrivit acesteia, trecerea de la o copilărie bazată în mare parte pe jocuri și interacțiuni în lumea reală la una dominată de telefoane și ecrane a fost asociată cu o creștere a anxietății și depresiei în rândul tinerilor.

„Ecranele îi privează pe tineri de somn, de atenție, de conexiune socială reală, iar lipsa mișcării și a interacțiunii fizice cu mediul limitează dezvoltarea rezilienței corporale și a încrederii în sine”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că, în ultimele luni, a discutat cu elevi, profesori, părinți și specialiști din Chișinău, Cahul, Ungheni, Bălți și Nisporeni. Potrivit acesteia, copiii au vorbit despre riscurile pe care le întâlnesc în spațiul digital, în timp ce profesorii au semnalat necesitatea unui sprijin mai mare pentru folosirea noilor tehnologii în procesul educațional.

„Aceste întâlniri au arătat că avem nevoie de măsuri ambițiose și realiste. Nu mai putem reveni la vremurile de altă dată când grija părinților este ca cei mici să se întoarcă acasă înainte să se întunece, iar a profesorilor să nu-și copieze temele în pauze de la colegii mai harnici”, a spus președinta.

Maia Sandu consideră că sunt necesare măsuri clare și realiste, deoarece părinții și profesorii nu pot ști întotdeauna cu cine comunică un copil online, ce conținut accesează sau prin ce situații trece.

„Astăzi copiii pot fi acasă sau la școală și, în același timp, să fie absorbiți de lumea online.”

În același timp, Maia Sandu susține că izolarea copiilor de tehnologie nu este o soluție. Potrivit acesteia, aceștia trebuie pregătiți pentru un viitor în care multe meserii se vor transforma, iar unele dintre ocupațiile viitorului nici nu există în prezent.

„Trebuie să pregătim copiii pentru ocupații care se vor transforma profund și meserii care nici nu există astăzi. Nu putem face acest lucru izolându-i de tehnologie, trebuie să îi învățăm să o folosească inteligent, echilibrat și responsabil, să gândească critic. Avem nevoie de un efort comun… de sprijin practic pentru părinți și profesori… Protecția trebuie integrată chiar în modul de funcționare al platformelor”, a declarat șefa statului.

Președinta a pledat pentru un efort comun și pentru sprijin practic destinat părinților și profesorilor. Totodată, aceasta consideră că măsurile de protecție a copiilor trebuie să fie integrate direct în modul de funcționare al platformelor digitale.

La conferința de la Chișinău participă și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății, Fondului Națiunilor Unite pentru Populație și UNICEF, precum și Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, Nicușor Dan.
Conferința poate fi urmărită pe RLIVE.