Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Castel MIMI devine de astăzi centrul Europei. Ce scrie presa internațională despre Summitul CPE

01 Iun. 2023, 08:22
 // Categoria: Summit 2023 // Autor:  Redacția Realitatea
01 Iun. 2023, 08:22 // Summit 2023 //  Redacția Realitatea

Republica Moldova este gazda unui eveniment de importanță internațională, care reunește aproximativ 50 de șefi de state, guverne și instituții europene. Summitul Comunității Politice Europene (CPE) își deschide astăzi lucrările la Castelul Mimi din comuna Bulboaca. Liderii europeni vor discuta chestiuni legate de securitatea continentului european în contextul agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina, securitatea energetică.

În ajunul evenimentului, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că această reuniune va consolida dialogul politic între statele membre ale UE precum și cele din afară, va oferi oportunități reale de interconectare a Republicii Moldova în spațiul european. Presa internațională și din România urmăresc evenimentele și vin cu mai multe

Negocierile, atât în ​​format bilateral, cât și multilateral, reprezintă un element important al summitului, pe care Bruxelles-ul îl numește o platformă informală pentru schimbul de opinii între lideri. În acest sens, acest format a avut succes în Cehia, potrivit oficialilor UE, scrie dw.com/ru.

„La Praga, a servit ca un fel de sală de întâlniri rapide pentru 44 de lideri, un vehicul pentru aprofundarea a numeroase inițiative bilaterale. Mai mult decât atât, discuțiile la nivel înalt despre probleme care ar trebui să fie decise într-adevăr la un nivel inferior are unele avantaje. Chiar și doar să stai la masă cu alți lideri europeni este important – și probabil a adăugat greutate sugestiei ca Moldova să găzduiască următorul summit”, spun analiștii politici.

NATO va monitoriza cerul Moldovei în timp ce peste 40 de lideri europeni participă la un summit în apropierea graniţelor Ucrainei pentru a-şi arăta sprijinul pentru ambele ţări, în timp ce Kievul pregăteşte o contraofensivă împotriva invaziei Rusiei. Avioanele de supraveghere ale Sistemului NATO de avertizare şi control aerian (AWACS) vor supraveghea cerul deasupra locului de desfăşurare a summitului până vineri, conform mediafax.ro.

„NATO AWACS pot detecta avioane, rachete şi drone la sute de kilometri distanţă, ceea ce le face o importantă capacitate de avertizare timpurie”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.

Reuters scrie că în timp ce Kievul se pregătește pentru o contraofensivă folosind arme occidentale, o mare parte din atenția summitului se va concentra pe Ucraina.

„Prezența acestor lideri este un semnal clar că Moldova nu este singură, la fel ca vecina noastră Ucraina, care de un an și trei luni se opune invaziei barbare a Rusiei”, a declarat președintele Maia Sandu împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Presa din România scrie că organizarea acestui al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) reprezintă o provocare logistică considerabilă pentru Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu mai puţin de trei milioane de locuitori, foarte fragilă din punct de vedere economic.

Pe agenda celui mai important Summit din istoria Moldovei se găsesc următoarele teme: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei Extinderea UE şi intensificarea cooperării între toate ţările europene, cu excepţia Rusiei şi a aliatului său apropiat, Belarus.

Acest summit, mult mai larg decât al Uniunii Europene, la care au fost invitate 20 de ţări în plus faţă de statele membre UE, un forum imaginat de către preşedintele francez Emmanuel Macron, reuneşte ţări cu profiluri şi parcursuri foarte diferite – între altele Armenia, Islanda, Norvegia, Elveția, Turcia, Regatul Unit, Serbia, Azerbaidjan. În plus faţă de primul summit, care a avut loc la Praga – la care au luat parte 44 de ţări, în octombrie 2022 -, participă Andorra, Monaco şi Saint-Marin. Odată cu apropierea summitului, Republica Moldova a difuzat pe Twitter o serie de mesaje video scurte ale principalilor lideri europeni. Toate mesajele au hashtagul #MoldovaIsNotAlone (Moldova nu este singură), conform digi24.ro.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!