Ce concluzii s-au desprins din studiul oamenilor de știință

„Tehnologia de apeluri video a ajutat mulți oameni în primele zile ale pandemiei de COVID, unde autoizolarea a fost vitală pentru încetinirea răspândirii virusului”, a declarat informaticianul Ilyena Hirskyj-Douglas, de la Universitatea din Glasgow din Marea Britanie.

„Există 20 de milioane de papagali care trăiesc în casele oamenilor din SUA și am vrut să explorăm dacă acele păsări ar putea beneficia și de pe urma apelurilor video. Dacă le-am oferi posibilitatea de a suna alți papagali, ar alege ei să facă acest lucru și cum i-ar ajuta”, a mai spus omul de știință.

Papagalii sunt unele dintre cele mai inteligente ființe, ceea ce îi face perfecti pentru acest studiu. Pe lângă faptul că au o viziune suficient de bună pentru a interpreta mișcările de pe un ecran aflat în fața lor, se întâmplă să fie și foarte vocali.

Într-o perioadă inițială de antrenament de două săptămâni, papagalii au fost învățați să sune un clopoțel pentru a-i cere îngrijitorul să le aducă o tabletă pentru a efectua un apel video.

Clopoțelul le-a oferit păsărilor o modalitate de a iniția un apel în mod voluntar, care putea dura până la cinci minute.

Proprietarii de papagali au raportat legături mult mai strânse cu păsările lor de companie, iar unii papagali chiar și-au format atașamente față de oamenii de la celălalt capăt al apelului video. Păsările păreau să se bucure de atenția suplimentară pe care o primesc atât de la oameni, cât și de la alți papagali.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.