Fermierii moldoveni nu-și pot primi subvențiile, deși bani în acest sens sunt. Se întâmplă din cauza deficitului de cadre de la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Despre aceasta a anunțat președintele Partidului Social Democrat European (PSDE), Ion Sula, la o emisiune de la TVR Moldova.

„Republica Moldova se transformă într-o țară care mai mult consumă, decât produce. Una din priorități ar trebui să fie substituirea importurilor de produse agroalimentare, industriale, inclusiv la servicii cu cele autohtone, dar ne punem întrebarea, cum poate un fermier din Republica Moldova, care nu-și primește subvenția de anul trecut, anul acesta avem datorii de un miliard de lei la subvenții… În discuții cu scretarul general al Ministerului Agriculturii, el spune că bani sunt, dar nu avem capacități instituționale sau forță de muncă ca să procesăm dosarele care au fost depuse de fermieri… Ne spune că abia în toamnă, dacă o să reușim să procesăm, dar se suprapune alt an agricol, să nu uităm”, a declarat Ion Sula, președintele PSDE.

Amintim că în data de 30 mai curent, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea și directorul interimar al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Diana Coșalîc, au anunțat că peste 600 de milioane de lei au fost debursați pe conturile agricultorilor din țară, în primele cinci luni ale anului curent. Cifra constituie circa 40% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit oficialilor, în anul 2022, AIPA a recepționat un număr record de peste 16.000 cereri pentru acordarea sprijinului financiar.

#agricultori #PSDE #subventii

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china