Preţurile petrolului au scăzut joi, 8 iunie, cu peste 1%, după un declin de peste 3% în timpul tranzacţiilor, din cauza cererii slabe şi a unei informaţii conform căruia SUA şi Iranul s-ar putea apropia de un acord privind exporturile de petrol, scrie Bani.md.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, Iranul şi SUA se apropie de un acord temporar care ar include unele scutiri de sancţiuni în schimbul reducerii îmbogăţirii cu uraniu de către Teheran.

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 1,3 dolari, sau cu 2,86%, la 75,98 dolari pe baril, după o pierdere de până la 3% în timpul tranzacţiilor.

Cotaţia petrolului U.S. West Texas Intermediate a scăzut cu 1,11 dolari, sau cu 1,5%, la 71,42 dolari pe baril, dar în timpul şedinţei declinul a fost de până la 3,3%.

Un ordin executiv al SUA din 2018 a restabilit sancţiunile care vizează sectoarele petroliere, bancare şi de transport ale Iranului, după ce administraţia Trump a abandonat acordul nuclear din 2015.

În schimbul încetării unor activităţi de îmbogăţire a uraniului, Teheranului i se va permite să exporte până la un milion de barili de petrol pe zi şi să aibă acces la veniturile sale şi la alte fonduri îngheţate în străinătate, potrivit unor informaţii din presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Şansa ca o înţelegere să fie încheiată pare mai probabilă decât nu”, a spus Bob Yawger, directorul pentru contracte pentru energie la Mizuho.

O creştere peste aşteptări a stocurilor de benzină din SUA a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la cerere, în timp ce stocurile de ţiţei din SUA au înregistrat o scădere mică, de 451.000 de barili.

La o reuniune OPEC+ de duminică, Arabia Saudită a declarat că îşi va reduce producţia de ţiţei cu 1 milion de barili pe zi, în iulie, pe lângă un acord mai larg de limitare a ofertei până în 2024, deoarece grupul de producători încearcă să stimuleze preţurile scazute.

„După reuniunea OPEC+, atenţia se îndreaptă acum către următoarea mişcare pe care o va face Fed când se va întruni săptămâna viitoare”, a spus Tamas Varga, de la compania de brokeraj PVM.

Există un consens tot mai mare că banca centrală americană va sări peste o majorare a ratei dobânzilor, care ar putea ridica preţurile petrolului chiar înainte ca scăderea ofertei să înceapă să epuizeze stocurile globale de petrol, a adăugat Varga.

Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteaptă că Rezerva Federală a SUA nu va majora ratele dobânzilor la întâlnirea din 13-14 iunie.

#petrol #prețuri #SUA

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.