Ciudatul experiment economic al lui Recep Erdogan intră într-o nouă etapă, la nici două săptămâni de la alegerile din Turcia. Speranța e că numirea lui Mehmet Șimșek în funcția de ministru al Finanțelor va însemna o întoarcere la 180 de grade a politicii economice controversate – pentru mulți, chiar dezastruoasă – pe care a avut-o guvernarea turcă până acum.

Șimșek, economist de profesie și membru al AKP, care a mai fost ministru în guvernări anterioare, e considerat favorit al investitorilor. Spre deosebire de șeful său, Recep Tayyip Erdogan, acesta e promotor al unor politici economice și monetare convenționale, cu un stat mai puțin implicat în economie. Asta ar putea contracara obsesia președintelui turc de a avea dobânzi foarte mici chiar și când țara e sufocată de inflație. Șimșek, care a fost economist-șef pentru regiunea EMEA al prestigioasei bănci americane Merrill Lynch, are pe umerii lui sarcina repunerii pe picioare a unei economii care suferă de doi ani. Deocamdată, lira a continuat să se devalorizeze, dar asta poate fi un semn că statul începe să ia piciorul de pe pedală.

Cu spectrul alegerilor generale care se apropie în câteva luni, Turcia vede o inflație care în sfârșit pare că se mai domolește. Chiar și așa, costul vieții rămâne unul ridicat pentru turci.

De la 1 ianuarie, prețul unui bilet pentru transportul în comun în Istanbul s-a majorat cu două lire, de la 7,67 de lire la 9,9 lire, o creștere de aproape 30%. Majorarea poate că nu este semnificativă pentru turiștii care vizitează orașul pentru câteva zile – în lei, prețul, chiar și majorat, al unui bilet este de circa 2,4 lei -, dar este încă un semn al inflației care macină de aproape un an și jumătate Turcia.

Turcia a înregistrat anul trecut cea mai mare inflație din ultimele două decenii și jumătate – în octombrie: 85,5%, iar în noiembrie, a doua lună consecutivă cu inflație-record, de 84,39%. Totuși, în luna decembrie, inflația s-a redus semnificativ, până la 64,3%, potrivit unui anunț făcut la începutul noului an de către biroul oficial de statistică din Turcia.

#criza economica #economie #inflatia #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.