Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Cine este Marcel Ciolacu, viitorul premier al României? Scandalurile în care a fost implicat și CV-ul liderului PSD

13 Iun. 2023, 19:49
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
13 Iun. 2023, 19:49 // În Lume //  Elena Putregai

Liderul PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu revine la Palatul Victoria, de această dată în calitate de premier, la aproape şase ani după ce era numit vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose. Fost preşedinte al PSD Buzău, Marcel Ciolacu este membru fondator al PSD şi a ocupat pe rând toate funcţiile la nivelul organizaţiei de tineret, organizaţiei municipale şi organizaţiei judeţene a PSD Buzău, scrie presa locală.

Ciolacu a fost, de-a lungul timpului, consilier local, consilier judeţean, dar şi prefect interimar între lunile noiembrie şi decembrie 2005, atunci când prefectul în funcţie, fostul senator Ion Vasile, s-a autosuspendat pentru a putea candida la Parlament. El este la al treilea mandat de deputat.

Marcel Ciolacu are 55 de ani, a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti, precum şi studii de sepcialitate, în 2004, la aceeaăi instituţie de învăţământ. În perioada 2008 – 2009, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare – Perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale ”Securitate şi buna guvernare”. Ciolacu are şi un masterat, absolvit în 2012, la SNSPA – Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice.

Între anii 2008 – 2012, Marcel Ciolacu a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar în anul 2012 a câştigat primul mandat de deputat, fiind ales în Colegiul uninominal 7 care cuprindea municipiul Buzău şi patru comune adiacente, învingându-l la scor pe deputatul Cezar Preda. El se află acum la al treilea mandat de deputat, din noiembrie 2021, fiind preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În anul 2013, Marcel Ciolacu a fost desemnat consilier onorific al lui Victor Ponta. În perioada Iunie 2017 – Ianuarie 2018, a fost vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose.

Din 1996, a deţinut diferite funcţii în PSD, de la vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret (1996 – 2000), la vicepreşedinte al organizaţiei municipale, apoi al celei judeţene, preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Buzău (2010 – 2015), membru al Consiliului Naîional al PSD, preledinte interimar, iar în august 2020 a devenit preşedinte al PSD.

Conform CV-ului, cunoaşte limbile engelză şi franceză.

El este căsătorit şi are un fiu.

Marcel Ciolacu a fost implicat, de-a lungul timpului, în două mari scandaluri, devenite publice la mai multă vreme după ce au avut loc faptele care le-au generat.

Vânătoarea cu Omar Hayssam și controversa certificatului de revoluționar

Unul dintre acestea se referă la participarea sa la o partidă de vânătoare alături de Omar Hayssam, care s-ar fi petrecut în Munţii Buzăului în anul 2002. La acea vreme, prefect al judeţului Buzău era preşedintele PSD Buzău Ion Vasile, a cărui amiciţie cu Omar Hayssam era de notorietate, Hayssam fiind şi proprietarul celei mai mari fabrici de lemn de pe Valea Buzăului, Foresta Nehoiu. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile, apare într-o fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Marcel Ciolacu a susţinut că grupul care s-a fotografiat alături de sirian cuprindea mai mulţi oameni, însă fotografia care a fost livrată în spaţiul public a fost editată.

Un alt scandal în care a fost implicat Marcel Ciolacu este cel legat de URBIS SERV, societate care apartine Consiliului Local Municipal Buzău şi care se ocupă cu îngrijirea străzilor şi spaţiilor verzi. Ciolacu a condus Urbis Serv între mai 2007 – iulie 2008, perioadă în care a fost acuzat că ar fi semnat un contract de asfaltare a unor străzi din municipiul Buzău cu firma Mecan Construct, care aparţinea unui fost consilier judeţean PSD, Dumitru Dobrică, contract pe care Curtea de Conturi Buzău l-ar fi declarat ilegal în urma unui control din 2009.

Au existat controverse şi cu privire la statutul său de revoluţionar după ce Recorder a scris că liderul PSD are certificat de revoluţionar şi a cerut preschimbarea pentru a avea dreptul la indemnizaţie, solicitând titlul de ”luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”.

”Diferenţa dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizaţie lunară de 2.000 de lei. În anii ’90, Ciolacu a primit, în baza titlului de revoluţionar, şi un hectar de teren pe raza comunei buzoiene Săpoca, pe care ulterior l-a vândut”, scria în 2019 Recorder.

”Niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu în municipiul Buzău am participat la Revoluţie. Sunt membrul unui club, Club 22 Buzău, sunt, mi se pare, doar 52 de membri. Suntem cei care am apărat şi am acţionat în raza Palatului Comunal al municipiului, nu am fost niciodată contestat, nu am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereţi să îmi fie şi ruşine. Nu am solicitat niciodată nicio indemnizaţie pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptăţit să las copilului meu să arate şi el la nepoţi că bunicul lor sau străbunicul lor a făcut ceva pentru această ţară. Niciodată de când sunt în politică, niciodată eu nu am declarat că sunt revoluţionar, că ce fapte am făcut în acele zile”, a replicat liderul PSD.

Ciolacu a susţinut că nu a cerut niciun ban statului român pentru că a fost la Revoluţie.

“Nu sunt apărut în niciun decret. Nu îmi faceţi o vină pentru că nu am murit sau pentru că nu am stat în casă de Revoluţie. Sunt mândru că am fost la Revoluţie, nu am cerut niciun ban statului român pentru faptul că am fost la Revoluţie, dar nu mă faceţi vinovat pentru lucrul acesta pentru că nu vă permit”, a explicat Marcel Ciolacu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.