Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Cine este Marcel Ciolacu, viitorul premier al României? Scandalurile în care a fost implicat și CV-ul liderului PSD

13 Iun. 2023, 19:49
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
13 Iun. 2023, 19:49 // În Lume //  Elena Putregai

Liderul PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu revine la Palatul Victoria, de această dată în calitate de premier, la aproape şase ani după ce era numit vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose. Fost preşedinte al PSD Buzău, Marcel Ciolacu este membru fondator al PSD şi a ocupat pe rând toate funcţiile la nivelul organizaţiei de tineret, organizaţiei municipale şi organizaţiei judeţene a PSD Buzău, scrie presa locală.

Ciolacu a fost, de-a lungul timpului, consilier local, consilier judeţean, dar şi prefect interimar între lunile noiembrie şi decembrie 2005, atunci când prefectul în funcţie, fostul senator Ion Vasile, s-a autosuspendat pentru a putea candida la Parlament. El este la al treilea mandat de deputat.

Marcel Ciolacu are 55 de ani, a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti, precum şi studii de sepcialitate, în 2004, la aceeaăi instituţie de învăţământ. În perioada 2008 – 2009, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare – Perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale ”Securitate şi buna guvernare”. Ciolacu are şi un masterat, absolvit în 2012, la SNSPA – Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice.

Între anii 2008 – 2012, Marcel Ciolacu a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar în anul 2012 a câştigat primul mandat de deputat, fiind ales în Colegiul uninominal 7 care cuprindea municipiul Buzău şi patru comune adiacente, învingându-l la scor pe deputatul Cezar Preda. El se află acum la al treilea mandat de deputat, din noiembrie 2021, fiind preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În anul 2013, Marcel Ciolacu a fost desemnat consilier onorific al lui Victor Ponta. În perioada Iunie 2017 – Ianuarie 2018, a fost vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose.

Din 1996, a deţinut diferite funcţii în PSD, de la vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret (1996 – 2000), la vicepreşedinte al organizaţiei municipale, apoi al celei judeţene, preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Buzău (2010 – 2015), membru al Consiliului Naîional al PSD, preledinte interimar, iar în august 2020 a devenit preşedinte al PSD.

Conform CV-ului, cunoaşte limbile engelză şi franceză.

El este căsătorit şi are un fiu.

Marcel Ciolacu a fost implicat, de-a lungul timpului, în două mari scandaluri, devenite publice la mai multă vreme după ce au avut loc faptele care le-au generat.

Vânătoarea cu Omar Hayssam și controversa certificatului de revoluționar

Unul dintre acestea se referă la participarea sa la o partidă de vânătoare alături de Omar Hayssam, care s-ar fi petrecut în Munţii Buzăului în anul 2002. La acea vreme, prefect al judeţului Buzău era preşedintele PSD Buzău Ion Vasile, a cărui amiciţie cu Omar Hayssam era de notorietate, Hayssam fiind şi proprietarul celei mai mari fabrici de lemn de pe Valea Buzăului, Foresta Nehoiu. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile, apare într-o fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Marcel Ciolacu a susţinut că grupul care s-a fotografiat alături de sirian cuprindea mai mulţi oameni, însă fotografia care a fost livrată în spaţiul public a fost editată.

Un alt scandal în care a fost implicat Marcel Ciolacu este cel legat de URBIS SERV, societate care apartine Consiliului Local Municipal Buzău şi care se ocupă cu îngrijirea străzilor şi spaţiilor verzi. Ciolacu a condus Urbis Serv între mai 2007 – iulie 2008, perioadă în care a fost acuzat că ar fi semnat un contract de asfaltare a unor străzi din municipiul Buzău cu firma Mecan Construct, care aparţinea unui fost consilier judeţean PSD, Dumitru Dobrică, contract pe care Curtea de Conturi Buzău l-ar fi declarat ilegal în urma unui control din 2009.

Au existat controverse şi cu privire la statutul său de revoluţionar după ce Recorder a scris că liderul PSD are certificat de revoluţionar şi a cerut preschimbarea pentru a avea dreptul la indemnizaţie, solicitând titlul de ”luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”.

”Diferenţa dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizaţie lunară de 2.000 de lei. În anii ’90, Ciolacu a primit, în baza titlului de revoluţionar, şi un hectar de teren pe raza comunei buzoiene Săpoca, pe care ulterior l-a vândut”, scria în 2019 Recorder.

”Niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu în municipiul Buzău am participat la Revoluţie. Sunt membrul unui club, Club 22 Buzău, sunt, mi se pare, doar 52 de membri. Suntem cei care am apărat şi am acţionat în raza Palatului Comunal al municipiului, nu am fost niciodată contestat, nu am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereţi să îmi fie şi ruşine. Nu am solicitat niciodată nicio indemnizaţie pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptăţit să las copilului meu să arate şi el la nepoţi că bunicul lor sau străbunicul lor a făcut ceva pentru această ţară. Niciodată de când sunt în politică, niciodată eu nu am declarat că sunt revoluţionar, că ce fapte am făcut în acele zile”, a replicat liderul PSD.

Ciolacu a susţinut că nu a cerut niciun ban statului român pentru că a fost la Revoluţie.

“Nu sunt apărut în niciun decret. Nu îmi faceţi o vină pentru că nu am murit sau pentru că nu am stat în casă de Revoluţie. Sunt mândru că am fost la Revoluţie, nu am cerut niciun ban statului român pentru faptul că am fost la Revoluţie, dar nu mă faceţi vinovat pentru lucrul acesta pentru că nu vă permit”, a explicat Marcel Ciolacu.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!