Sute de jurnaliști germani riscă să-și piardă jobul. Tabloidul Bild, cel mai vândut ziar din Europa, intenționează să înlocuiască o bună parte dintre angajați cu programe de inteligență artificială, ca parte a unei strategii de reducere a costurilor cu 100 de milioane de euro. Lucrătorii au fost informați despre acest lucru prin inermediul unui e-mail, transmite The Guardian, citat de Digi24.

„Din păcate ne vom despărți de colegii ale căror sarcini pot fi realizate în epoca digitalizării de inteligența artificială sau de procesele automate. […] Editorii, angajații din tipografii, subeditorii, corectorii și editorii foto nu vor mai exista ca până acum”, a anunțat compania Axel Springer, care deține ziarul.

Mesajul vine după ce, în luna februarie, directorul ziarului, Mathias Döpfner, a anunțat că publicația va deveni „o companie media pur digitală”. Atunci, Döpfner preciza că programele de inteligență artificială precum ChatGPT vor face „jurnalismul independent mai bun decât a fost vreodată sau îl va înlocui”.

Acesta a declarat că inteligența artificială va fi mai eficientă la „agregarea informației” decât jurnaliștii umani și a adăugat că doar cei care produc „cel mai bun conținut original”, precum articole de investigație sau de opine vor mai supraviețui în domeniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bild nu a precizat câți angajați își vor pierde slujbele, însă, potrivit surselor publicației FAZ, ar fi vorba de aproximativ 200 de oameni. Aceeași strategie ar urma să se aplice și la cotidianul Die Welt, care face parte din același grup de presă.

Tabloidul german nu este singura publicație care apelează la programele de inteligență artificială. Anterior, platforma americană BuzzFeed a anunțat că va folosi inteligența artificială pentru a „îmbunătăți” conținutul și chestionarele online, în timp ce publicațiile britanice Daily Mirror și Daily Express au anunțat că analizează folosirea unor astfel de programe.

La începutul anului 2023, publicațiile Men’s Journal și Cnet au folosit programe de inteligență artificială pentru a genera articole. Totuși, după ce acestea au fost verificate de editori umani, s-a constatat că peste jumătate din ele aveau greșeli și trebuiau să fie corectate.

În aprilie, săptămânalul german Die Aktuelle a publicat un interviu cu fostul pilot de Formula 1 Michael Schumacher care s-a dovedit ulterior a fi generat în întregime de un program de inteligență artificială. Familia pilotului a dat publicația în judecată, iar redactorul-șef a fost demis.

#Bild #Germania #Inteligență Artificială #jurnaliști #ziar

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china