Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

VIDEO Explozia de la Paris s-a soldat cu cel puţin 37 de răniţi

22 Iun. 2023, 08:44
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
22 Iun. 2023, 08:44 // În Lume //  Redacția Realitatea

O explozie puternică s-a produs miercuri după-amiază pe o stradă din apropierea istoricului Cartier Latin din Paris, urmată de prăbuşirea parţială a unei clădiri. Cel puţin 37 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, iar salvatorii căutau inclusiv cu ajutorul câinilor special dresaţi două persoane dispărute care ar putea fi îngropate sub dărâmături, relatează Reuters.

Câinii au detectat un miros sub mormanul de moloz împrăştiat. „Este posibil ca în această seară să găsim cadavre sau poate supravieţuitori”, a declarat miercuri seară ministrul de interne Gerald Darmanin, aflat la locul exploziei.

Deflagraţia a sfâşiat Rue Saint-Jacques, care se întinde de la Catedrala Notre-Dame de Paris până la Universitatea Sorbona. Rue Saint-Jacques trece prin Cartierul Latin – renumit ca loc de rezidenţă al multor scriitori, muzicieni şi artişti francezi şi expatriaţi de-a lungul anilor – până la spitalul militar Val de Grace şi se află la câteva străzi de popularul parc Jardin du Luxembourg.

Explozia a distrus faţada unei clădiri care adăposteşte şcoala de design Paris American Academy, populară printre studenţii străini. Martorii au descris o explozie asurzitoare şi o uriaşă minge de foc care s-a ridicat la o înălţime de câteva etaje. Peste 300 de pompieri au fost implicaţi în a aduce incendiul sub control.

Explozia a avut loc la ora locală 16:55 chiar în momentul în care mulţi parizieni se îndreptau spre casă de la muncă. Zona este frecventată de turişti şi studenţi străini la începutul verii, dar nu a existat nicio informaţie imediată că printre victime s-ar fi aflat vreun străin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai multe clădiri din apropiere au fost evacuate. La mai bine de două ore de la explozie, echipele de prim ajutor încă tratau rezidenţii care au suferit atacuri de panică. O femeie a leşinat pe stradă. Soldaţii au ajutat la securizarea zonei, dar Parchetul din Paris a declarat că este prea devreme pentru a spune care a fost cauza exploziei.

Viceprimarul local, Edouard Civel, a făcut referire la o explozie de gaz într-o postare pe Twitter, iar martorii au declarat pentru BFM TV că a existat un miros puternic de gaz cu câteva momente înainte de explozie.

„Magazinul s-a zguduit violent, s-a simţit ca o explozie de bombă”, a declarat Rahman Oliur, care administrează un magazin alimentar din apropiere.

Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că primele indicii arată că explozia a avut originea în interiorul clădirii prăbuşite. Anchetatorii vor căuta să afle dacă poate fi vorba despre condiţii de construcţie care au încălcat reglementările sau dacă o persoană a acţionat neglijent.

În ianuarie 2019, o scurgere de gaze a provocat o explozie care a ucis 4 persoane şi a rănit 66 în arondismentul 9. În luna aprilie a aceluiaşi an, un incendiu a izbucnit în Catedrala Notre-Dame, distrugând o mare parte din acoperiş şi provocând alte pagube înainte de a fi stins.

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 13:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Aug. 2026, 13:24 // Slider //  Daniela Baranovschi

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!