Unul dintre suspecții din cazul masacrului de la Shakahola, din Kenya, a murit în custodia poliției, după ce a ținut greva foamei zece zile, a anunțat procuratura din țara africană acum o zi, 21 iunie curent, scrie presa internațională.

Se înfometau pentru „întâlnirea cu Iisus”! Despre o sectă din pădurea Shakahola. Primii uciși au fost copii

Joseph Buyuka s-a numărat printre cele 30 de persoane, inclusiv auto-proclamatul pastor Paul Mackenzie, de la Biserica Internațională a Bunei Vestiri, care au fost arestate pentru cercetări în privința masacrului în care au murit 337 de oameni.

„Polițiștii suspectează că acești indivizi au avut un rol semnificativ în moartea oamenilor la Shakahola”, se arată în documentele juridice referitoare la arestul lui Buyuka și a altor patru persoane.

Autoritățile au reușit să dezgroape majoritatea cadavrelor din pădurea din sud-estul Kenyei.

Jami Yamina, reprezentant al procuraturii a declarat că Buyuka a murit în urmă cu două zile într-un spital din Malindi, la 116 kilometri de portul Mombasa, acolo unde fusese dus la o închisoare locală.

„Și ceilalți doi suspecți s-au îmbolnăvit, iar polițiștii cred că deteriorarea stărilor lor de sănătate este o consecință a grevei foamei”.

Mackenzie este acuzat că le-a ordonat membrilor sectei să se înfometeze pe ei și pe copiii lor pentru a muri și a ajunge în Rai înainte de sfârșitul lumii. El s-a predat poliției în aprilie. Ceilalți doi suspecți au fost arestați după ce autoritățile din țara africană au început să dezgroape cadavrele din pădure. Ministrul de interne din Kenya, Kithure Kindiki, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, în mai, că membrii sectei lui Mackenzie refuzau să se hrănească, chiar și după descoperirea macabră din pădurea Shakahola.

#Kenya #sectă

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.