Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a cerut NATO să „consolideze” flancul estic al Alianţei dacă liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, se stabileşte în Belarus, transmite AFP.

Liderul ţării baltice, învecinată cu Rusia şi Belarus şi care găzduieşte luna viitoare summitul NATO, a făcut această declaraţie după o reuniune a consiliului de securitate al Lituaniei dedicată rebeliunii eşuate a grupării Wagner contra conducerii militare a Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce Prigojin le-a ordonat trupelor sale – ajunse sâmbătă la câteva sute de kilometri de Moscova – să se retragă la bazele temporare din Ucraina, afirmând că nu doreşte vărsare de sânge rusesc, Moscova a anunţat că şeful Wagner va părăsi Rusia către Belarus şi nu va fi inculpat.

„Dacă Prigojin sau o parte a grupării Wagner se află în Belarus fără planuri şi nici intenţii clare, aceasta înseamnă pur şi simplu că trebuie să ne consolidăm şi mai mult securitatea la frontierele orientale. Nu vorbesc doar despre Lituania astăzi, ci cu siguranţă despre ansamblul NATO„, a motivat preşedintele lituanian.

El a mai spus că guvernul de la Vilnius va aloca resurse suplimentare serviciilor de informaţii pentru a evalua „aspectele politice şi de securitate din Belarus”.

Asemeni multor politicieni occidentali, preşedintele lituanian crede că, după rebeliunea armată a grupării Wagner, preşedintele rus Vladimir Putin se va confrunta în lunile următoare cu şi mai multe dificultăţi, în plus faţă de cele provocate de războiul din Ucraina.

„Regele este gol”, a remarcat Nauseda, referindu-se la Putin.

Politicienii şi comentatorii care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.

#Evgheni Prigojin #Lituania #Rusia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.