Comisia Electorală Centrală (CEC) va transmite Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale echipamentul de protecție pentru prevenirea răspândirii infecției COVID-19 achiziționat la alegerile prezidențiale, rămas nefolosit. Anunțul a fost făcut astăzi de către CEC.

După numărarea cantităților recepționate de la organele electorale inferioare, transmiterea se va realiza prin intermediul SA „SanFarm-Prim”, desemnată prin lege în calitate de depozit farmaceutic pentru recepționarea cu titlu gratuit, precum și eliberarea cu titlu gratuit a medicamentelor și echipamentelor de protecție, iar ulterior bunurile vor fi repartizate instituțiilor medico-sanitare publice, conform necesităților.

Totodată, în contextul în care CEC poate organiza alegeri locale noi de două ori pe an și în eventualitatea prelungirii stării de urgență în sănătate publică, pentru optimizarea procedurilor de asigurare a echipamentului de protecție în procesul de organizare a scrutinului, va fi stocată o cantitate de echipament de protecție din cel nefolosit.

Este vorba de 94 000 de măști de protecție și 500 de costume de protecție, această cantitate fiind estimată pentru activitatea a 70 de birouri electorale ale secțiilor de votare și participarea a 80 de mii de alegători.

Amintim că, pentru prevenirea răspândirii infecției COVID-19 în cadrul alegerilor prezidențiale din acest an, au fost achiziționate măști și costume de protecție, mănuși, termometre, viziere, dezinfectanți în vederea dotării corespunzătoare a organelor electorale.

Pe lângă actele normative implementate au fost achiziționate și echipamente de protecție în scopul protejării tuturor participanților la procesul electoral pentru toate cele 2143 de secții de votare deschise și anume:

Precizăm că, pentru alegerile prezidențiale CEC a achiziționat:

peste 585 de mii de măști;
peste 320 mii de perechi de mănuși;
circa 27 mii de litri de soluție dezinfectantă pentru mâini;
peste 14500 litri de soluție dezinfectantă de suprafețe;
peste 62 mii de viziere; 2300 de termometre;
circa 13 mii de costume de protecție;
3 milioane de măști de protecție pentru toți alegătorii care se vor prezenta la secția de votare.

#alegeri #CEC #echipamente

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.