Vladimir Zelenski nu va participa la summitul NATO din iulie, dacă liderii statelor membe nu vor da dovadă de „curaj”. Consilierul prezidențial Igor Jovkva a declarat într-un interviu pentru Reuters că liderul de la Kiev va veni la Vilnius doar cu condiția că țara sa va primi o invitație pentru a începe procesul de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Jovkva a precizat că țara vecină vrea ca summitul NATO de la Vilnius să ofere un răspuns în privința cererii de aderare la NATO, pe care Ucraina a depus-o în 2022.

„Această cerere este acum pe mesele liderilor aliaților NATO. Summitul de la Vilnius ar fi un început foarte bun pentru a oferi un răspuns în privința acestei cereri. Prin răspuns, ne referim la invitația de aderare, care este doar prima etapă”, a spus Jovkva, menționând că Kievul a recunoscut că nu poate adera la blocul euroatlantinc atât timp cât Rusia poartă un război împotriva Ucrainei.

Anterior, Zelenski a declarat că „nu are rost” să meargă la summitul de la Vilnius, dacă Ucraina nu va primi un „semnal” în cadrul reuniunii. Şeful său de cabinet a concretizat că președintele ucrainean va decide în ajunul summitului dacă va merge sau nu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebat în ce circumstanțe Vladimir Zelenski ar putea să participe la summitul NATO din iulie, Jovkva a făcut trimitere la un discurs ținut de șeful de la Kiev în Rada Supremă a Ucrainei.

„Dacă liderii vor da dovadă de lipsă de curaj, în timp ce Ucraina luptă împotriva agresiunii ruse cu tot curajul, voința, forța și moralul ridicat – președintele nu va merge la summit. Când Finlanda și Suedia au depus o cerere de aderare anul trecut, aliații au răspuns imediat la cerere… invitându-i să adere la NATO”, a declarat consilierul lui Zelenski.

Totodată, Igor Jovkva a menționat că Ucraina este mai aproape de NATO decât era acum jumătate de an.

„Și încă mai a mai rămas ceva timp. De fapt, a mai rămas mult timp…”, a conchis oficialul ucrainean.

Amintim că summitul NATO de la Vilnius va avea loc în perioada 11-12 iulie. Unul dintre subiectele delicate care va fi abordat în cadrul reuniunii sunt relaţiile dintre Ucraina şi NATO, inclusiv calea spre o eventuală aderare după război şi garanţiile de securitate pe care Alianţa Atlantică le-ar putea oferi Kievului.

#conditie #participare #summit NATO #Ucraina #Vladimir Zelenski

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.