La summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, țările NATO vor stabili o cifră de 2% din PIB ca sumă minimă de cheltuieli pentru apărare, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. Până la jumătatea anului 2023, 11 membri NATO cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare. Țări precum Germania, Canada și Turcia nu au îndeplinit obiectivul. Stoltenberg a numit-o „minimul absolut”.

Stoltenberg se așteaptă ca în acest an cheltuielile Canadei și ale membrilor europeni NATO în aceste scopuri să crească cu 8,3%.

„Au investit suplimentar peste 450 de milioane de dolari de când am convenit asupra primelor noastre angajamente de investiții în apărare în 2014”, a spus secretarul general.

Miniștrii Apărării din NATO au adoptat o orientare de 2% din PIB pentru investițiile în apărare în 2006. În 2014, s-au angajat să aducă cheltuielile militare la acest nivel (cu un an înainte, doar Statele Unite, Marea Britanie, Grecia și Estonia au cheltuit mai mult de 2% pentru apărare).

După izbucnirea ostilităților din Ucraina, țările blocului au promis că vor crește cheltuielile. Cu toate acestea, din datele de pe site-ul blocului reiese că, până la jumătatea anului 2023, doar 11 țări NATO au atins acest obiectiv: Polonia (3,90%), Statele Unite (3,49%), Grecia (3,01%), Estonia (2,73%). ), Lituania (2,54%), Finlanda (2,45%), România (2,44%), Ungaria (2,43%), Letonia (2,27%), Regatul Unit (2, 07%), Slovacia (2,03%). Germania cheltuiește 1,57% din PIB pentru apărare, Canada – 1,38%, Turcia – 1,31%. Luxemburg are cea mai mică rată (0,72%).

Stoltenberg, în mai 2023, într-un interviu pentru Der Spiegel, a numit 2% nu o țintă, ci un „minimum absolut”. „2% nu au fost aleși întâmplător. Toți aliații au convenit asupra anumitor capacități pe care le consideră absolut necesare”, a spus el, menționând că acest lucru este valabil pentru artilerie, tancuri, muniție, logistică, aviație, nave, submarine, comunicații, tot ceea ce este necesar pentru apărarea țărilor membre.

În vara anului 2022, NATO a prezentat un nou concept strategic, în care Rusia este numită „principala amenințare la adresa securității”. În același timp, Stoltenberg a subliniat că alianța nu caută război cu Rusia și nu participă la ostilitățile din Ucraina. Kremlinul nu crede așa. „NATO este acum un participant real la acest conflict, de partea Ucrainei. Și tu însuți știi despre oferta mare de arme, muniție, materiale militare, resurse financiare și așa mai departe ”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

#cheltuieli #militari #NATO #PIB #Vilnius

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot