Emilian Crețu, deghizat în unul din personajele sale Dora, a participat la emisiunea all.in, pe canalul de YouTube al prezentatoarei Ana Tulgara, și a fost nevoit să-și dea fusta jos. Provocarea a fost pregătită în caz că acesta va pierde un joc. Dora a provocat și prezentatoarea să-și scoată sutienul. Emisiunea a fost publicată acum o zi.

„Nu în zadar mi-a spus: Dora, dacă se poate să vii în fustă. Și eu mă gândeam, dar de ce în fustă? Precis, o să vrea să-mi dau fusta jos. Ce vrei să vezi? Ce am eu, n-ai tu, gospodino! Provocarea mea este următoarea. Cum faci, nu mă interesează. Trebuie să dispară de pe tine bustiera, adică sutienul. Blurați, nu blurați, stingeți luminile, închideți camerele, cameramanii o să fugă… ai cămeșuica, te astupi, microfonul ți-l țin eu…”, a spus Emilian Crețu.

Jocul de la emisiune a constat în șapte întrebări din diferite domenii: câtă apă conține castravetele; câte vizualizări are cel mai popular video al Dorei; cum se numește o femeie care mereu știe unde se află soțul ei; câte procente din suprafața mondială de viță de vie se află în Moldova; care este legătură între Charlie Chaplin, Van Gogh, Emilian Crețu și creatoarea celui mai bun proiect din țară, Ana Tulgara; cine nu răsare din semințe; ce culoare are cutia neagră a avionelor.

Ambii au pierdut. „Pentru că ambele suntem la fel de deștepte și la fel de extraordinare. Eu îmi las fusta, tu-ți lași bustiera”, a subliniat Emilian Crețu.

La emisiune, a mai dezvăluit câți bani a cheltuit pentru clipurile Dorei. Cel mai scump a fost ultimul – 15 mii de euro. Pe primul a cheltuit 5 mii de euro, iar pe al doilea – 8 mii de euro.
<span data-mce-type="bookmark" style="display: inline-block; width: 0px; overflow: hidden; line-height: 0;" class="mce_SELRES_start"></span>

#DoraShow #Emilian Cretu

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.