Circa 200 de femei refugiate, care se află pe teritoriul Republicii Moldova, vor avea posibilitatea să-și îmbunătățească cunoștințele antreprenoriale, cu perspectiva de a obține finanțare în valoare de cinci mii de dolari. Este posibil datorită proiectului „Women with Vision”, realizat cu susținerea UN Women Moldova și finanțat de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

„Acesta este unul dintre numeroasele proiecte pe care le avem pentru a contribui la reziliența economică și integrarea femeilor ucrainene refugiate în Moldova. Așadar, obiectivul principal este de a le sprijini, de a le susține pentru a-și îmbunătăți reziliența economică și de a se integra în societatea moldovenească”, afirmă Dominika Stojanovska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

„Majoritatea sunt femei care au fost active în țara lor și au chiar și experiență!”02:01 MUSCA 02:12”Acest suport inițial o să fie un prim-pas ca să înceapă ceva. O să dezvoltăm proiecte frumoase, de care o să beneficieze inclusiv Republica Moldova”, susține Victoria Morozov, directoarea Asociației „The Moldova Project”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Încercăm să ne consolidăm eforturile, să implementăm un mediu benefic pentru trai în primul rând, pentru a-și întreține familia, dar cât și pentru a-și satisface nevoile personale și de dezvoltare personală”, declară Viorel Garaz, secretar de stat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

„Moldova astăzi este o insulă de fericire și o insulă de posibilități, pentru oameni care au venit din Ucraina. Mesajul meu este mai mult motivational și inspirațional, ca oamenii să nu-și piardă această perioadă de timp, dar să găsească oportunități, îndeletniciri, noi profesii”, susține Corneliu Său, fondatorul companiei „Tandem”

Femeile care participă la acest proiect au diferite vârste, vin din diferite medii și domenii de activitate.

„Înainte de război planificam o afacere în croitorie. Dar a început războiul și nu am reușit nimic. Poate circumstanțele sunt în favoarea mea și acum o să capăt experiență, este al doilea proiect în domeniul afacerilor la care particip”.

„Am avut o afacere mică, de comercializare a lucrurilor pentru copii, acum putem inventa altceva, de ce nu!”.

„Sunt osteopată și lucrez într-un sanatoriu, mă gândesc să mă dezvolt, să adun elevi, să-i învăț și pe ei”.

Realizarea proiectului a fost posibilă datorită Asociației „The Moldova Project”, cu susținerea UN Women Moldova și sprijinul financiar al Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară. În cadrul proiectului „Women with Vision” vor fi finanțate 20 cele mai bune idei de afaceri.

#proiect educțional #refugiate #UN Women #Women with Vision

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.