Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

STOP CADRU Bărbatul învinuit de omorul lui Horjan susține că nu se află în țară mai bine de două luni

24 Iul. 2023, 18:16
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
24 Iul. 2023, 18:16 // Politica //  Elena Putregai

Andrei Duminică, bărbatul pe care așa-zisele autorități de la Tiraspol îl învinuiesc de omorul opozantului Oleg Horjan, susține că nu se află în țară de mai bine de două luni. Despre aceasta informează sursele NM.

NM a intrat în posesia unui video, în care Andrei Duminică își arată pașaportul biometric, cu ștampilele de intrare în România pe 18 mai și intrarea în zona Schengen printr-un punct de control din Ungaria pe 19 mai 2023. Contactată de sursa citată, purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a refuzat să ofere informații la acest subiect, întrucât datele despre traversarea frontierei sunt date cu caracter personal.

„Aici se vede foarte clar când am intrat. Nu este nicio ieșire, nimic”, spune o voce de bărbat după cadru, care ar aparține lui Andrei Duminică.

Tiraspolul a anunțat că a găsit un suspect în cazul omorului lui Oleg Horjan. Se menționează că ar fi vorba despre un bărbat care și-a ispășit pedeapsa în închisoare alături de fostul opozant din regiunea transnistreană. Potrivit Novosti Pridnestrovia, după ce au ieșit din penitenciar, cei doi ar fi menținut legătura, iar în ziua omorului suspectul l-ar fi sunat pe Horjan „cu câteva minute înainte de crimă”. Acum, Tiraspolul solicită oamenilor legii de la Chișinău să desfășoare activități comune pentru a-l găsi pe bărbat.

FOTO Horjan ar fi deschis personal ușa criminalilor. Tiraspolul anunță cine este principalul suspect

Opozantul din regiunea transnistreană, liderul Partidului Comuniștilor de la Tiraspol, Oleg Horjan, a fost găsit mort în data de 17 iulie în casa sa de lângă Tiraspol. Acum șase luni, acesta a fost eliberat dintr-o închisoare din stânga Nistrului, iar recent a semnat, din numele Uniunii Forțelor de Opoziție din regiunea transnistreană, o declarație de cooperare cu „Congresul Civic” din Republica Moldova.

Tiraspolul și Chișinăul au demarat concomitent o anchetă pentru elucidarea omorului, însă primele informații oferite nu au coincis nici măcar în ceea ce privește modul de comitere a crimei.

Chișinăul, în contextul morții lui Oleg Horjan în casa sa de lângă Tiraspol, a cerut ca specialiștii din cadrul organelor de aplicare a legii să aibă acces la fața locului pentru a fi efectuate acțiuni de urmărire penală. Solicitarea a fost enunțată la ultima ședință a Comisiei Unificate de Control, care a avut loc la Bender pe 20 iulie.

Misiunea OSCE în Moldova a cerut Tiraspolului să investigheze „în profunzime” omorul lui Oleg Horjan și să informeze în mod transparent publicul cu privire la rezultatele anchetei. Într-un răspuns oferit la solicitarea NM, serviciul de presă al misiunii a declarat că OSCE în Moldova este disponibilă pentru a facilita interacțiunea dintre părți în vederea avansării anchetei.

Iar Biroul politici de reintegrare a declarat că a propus crearea unei comisii de anchetă, sub egida OSCE, pentru a fi investigată crima.

Potrivit presei de la Tiraspol, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski l-ar fi asigurat într-o discuție pe ambasadorul Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, că personal va verifica mersul anchetei și în caz de necesitate se va adresa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pentru asistență.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.