De la începutul apariției, filtrele de țigară au fost promovate ca fiind un element ce reduce cantitatea de gudron inhalată de fumător în timp ce țigara este aprinsă. Cu toate acestea, studiile au demonstrat că filtrele nu diminuează în niciun fel cantitatea de substanțe nocive inhalate în plămâni împreună cu fum, notează NordNews.

Eronat, mulți fumători consideră că filtru sau tubul care se fixează pe țigară poate filtra gudronul – amestecul de substanțe nocive care se formează în timpul arderii. Studiile arată că tutunul dintr-o țigară arde la o temperatură de aproximativ 600 de grade, iar fumul generat conține aproximativ 6 000 de substanțe toxice, dintre care în jur de 100 sunt cancerigene.

Ați observat probabil că, odată cu arderea tutunului, filtrele țigărilor încep să se îngălbenească. Acest lucru se întâmplă din cauză că vaporii din timpul fumatului și o anumită cantitate de gudron rămâne în masa de fibre a filtrului, însă într-un final, cea mai mare parte a substanțelor nocive oricum ajung în organismul fumătorului.

Efectele dăunătoare ale gudronului încep încă din cavitatea bucală prin îngălbenirea dinților, deteriorarea gingiilor și desensibilizarea papilelor gustative și continuă formând un reziduu galben în interiorul plămânilor. De asemenea, gudronul permite tuturor toxinelor să circule libere în plămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a evita consumul de gudron și efectele sale nocive există doar două căi: renunțarea totală la țigări sau trecerea la produse cu nicotină, care nu implică procesul de ardere.

Printre produsele fără fum care livrează nicotină se regăsesc gumele, pastilele, pungile orale cu nicotină, sistemele de încălzire a tutunului și țigările electronice.

Deși nu sunt lipsite de riscuri, produsele fără fum au un mecanism prin care tutunul sau lichidul este încălzit doar până la 300 de grade, temperatură suficientă pentru a elibera vapori cu nicotină. Potrivit Public Health England, dispozitivele electronice reduc nivelul substanțelor nocive din aerosol cu 90-95%. Totodată, s-a demonstrat că nicotina, substanța, care creează dependență, nu este cauza principală a bolilor grave asociate fumatului, inclusiv pentru multiple tipuri de cancer.

Menționăm că, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății nu există produse din tutun sigure pentru sănătate, toate formele de utilizare a tutunului sunt dăunătoare punând în pericol sănătatea întregii comunităţi, fără diferenţă de sex sau grup de vârstă, aducând grave prejudicii atât fumătorilor, cât şi nefumătorilor. Tutunul fiind singura cauză ce duce la deces prematur, care poate fi prevenită.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, consumul de tutun este cauza a 25% din toate formele de cancer, fumătorii având un risc de 22 de ori mai mare ca nefumătorii de a dezvolta o boală oncologică. Totodată, anual, aproximativ opt milioane de oameni din lume mor din cauza bolilor asociate fumatului.

#filtru #sanatate #studii #substante nocive #tigara

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.