O norvegiană şi ghidul ei şerpaş au escaladat joia trecută, 27 iulie 2023, vârful K2 din Pakistan, al 14-lea cel mai înalt vârf în puţin peste trei luni, devenind astfel cei mai rapizi alpinişti din lume care au escaladat toate vârfurile de peste 8.000 de metri în cel mai scurt timp.

Kristin Harila, în vârstă de 37 de ani, şi nepalezul Tenjen (Lama) Sherpa, în vârstă de 35 de ani, au escaladat K2, al doilea vârf din lume la 8.611 metri, împreună cu alţi opt ghizi, a declarat la Kathmandu Tashi Lakpa Sherpa, directorul general al companiei Seven Summit Treks (SST), care asigură logistica alpiniştilor.

„Ei au devenit cei mai rapizi care au escaladat toate cele 14 vârfuri”, a declarat Tashi, pentru Reuters, citând informaţii din tabăra de bază.

Escaladarea celor mai înalte 14 vârfuri în câteva luni este o performanţă dificilă, care în mod normal este realizată de alpinişti în ani de zile.

Harila și Sherpa au stabilit cel mai rapid record de escaladare, depăşindu-l pe Nirmal Purja din Nepal, care a ucrat toate vârfurile în şase luni şi o săptămână în 2019. Dar cea mai recentă performanţă celor doi, confirmată şi de alţi alpinişti de pe munte, urmează să fie omologată de Guinness Book of World Record.

Ambii alpinişti au ajuns pe vârful Shishapangma din regiunea Tibet din China la 26 aprilie şi de atunci au escaladat Everest, Kanchenjunga, Lhotse, Makalu, Cho Oyu, Dhaulagiri, Manaslu şi Annapurna în Nepal înainte de a merge în Pakistan, unde au escaladat Nanga Parbat, Gasherbrum I, Gasherbrum II şi Broad Peak înainte de a ajunge pe vârful K2, completându-le pe toate 14 în 92 de zile.

Unul dintre şerpaşi, Nima Rinjin Sherpa, în vârstă de 17 ani, devine, de asemenea, cel mai tânăr care a escaladat K2, a declarat Tashi.

#escaladare #munti #Nepal #Norvegia #șerpașii

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china