O norvegiană şi ghidul ei şerpaş au escaladat joia trecută, 27 iulie 2023, vârful K2 din Pakistan, al 14-lea cel mai înalt vârf în puţin peste trei luni, devenind astfel cei mai rapizi alpinişti din lume care au escaladat toate vârfurile de peste 8.000 de metri în cel mai scurt timp.

Kristin Harila, în vârstă de 37 de ani, şi nepalezul Tenjen (Lama) Sherpa, în vârstă de 35 de ani, au escaladat K2, al doilea vârf din lume la 8.611 metri, împreună cu alţi opt ghizi, a declarat la Kathmandu Tashi Lakpa Sherpa, directorul general al companiei Seven Summit Treks (SST), care asigură logistica alpiniştilor.

„Ei au devenit cei mai rapizi care au escaladat toate cele 14 vârfuri”, a declarat Tashi, pentru Reuters, citând informaţii din tabăra de bază.

Escaladarea celor mai înalte 14 vârfuri în câteva luni este o performanţă dificilă, care în mod normal este realizată de alpinişti în ani de zile.

Harila și Sherpa au stabilit cel mai rapid record de escaladare, depăşindu-l pe Nirmal Purja din Nepal, care a ucrat toate vârfurile în şase luni şi o săptămână în 2019. Dar cea mai recentă performanţă celor doi, confirmată şi de alţi alpinişti de pe munte, urmează să fie omologată de Guinness Book of World Record.

Ambii alpinişti au ajuns pe vârful Shishapangma din regiunea Tibet din China la 26 aprilie şi de atunci au escaladat Everest, Kanchenjunga, Lhotse, Makalu, Cho Oyu, Dhaulagiri, Manaslu şi Annapurna în Nepal înainte de a merge în Pakistan, unde au escaladat Nanga Parbat, Gasherbrum I, Gasherbrum II şi Broad Peak înainte de a ajunge pe vârful K2, completându-le pe toate 14 în 92 de zile.

Unul dintre şerpaşi, Nima Rinjin Sherpa, în vârstă de 17 ani, devine, de asemenea, cel mai tânăr care a escaladat K2, a declarat Tashi.

#escaladare #munti #Nepal #Norvegia #șerpașii

În seara zilei în care Republica Moldova marchează 35 de ani de independență, clădirea Parlamentului este iluminată în culorile tricolorului.

Prin această acțiune, instituția legislativă transmite un mesaj de unitate, demnitate și respect față de valorile care au stat la baza proclamării independenței Republicii Moldova, reafirmând importanța suveranității, libertății și democrației.

Programul dedicat Zilei Independenței a debutat cu depuneri de flori, urmate de o paradă militară la care au participat peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță. Seara s-a încheiat cu un concert în cadrul căruia evoluează numeroși artiști autohtoni.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, fiind precedată de mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, care a revendicat democratizarea societății, revenirea la alfabetul latin, afirmarea limbii române și a identității naționale. Documentul proclamă Republica Moldova drept stat suveran, independent și democratic, care își stabilește în mod liber politica internă și externă.