Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Ministra de Externe a României: Situația de securitate la Marea Neagră e „destul de gravă”

07 Aug. 2023, 18:09
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
07 Aug. 2023, 18:09 // Economie //  Elena Putregai

România lucrează în prezent pentru a găsi mai multe modalităţi de a ajuta la transportul cerealelor ucrainene, a declarat luni, 7 august curent, într-un interviu pentru Politico ministra de externe a țării vecine, Luminiţa Odobescu, care a descris situaţia de securitate din regiunea Mării Negre ca fiind „destul de gravă”.

Mai mult de jumătate din exporturile ucrainene care folosesc coridoarele de solidaritate ale UE – culoare create pentru a facilita tranzitul rutier, feroviar şi pe căi navigabile interioare – au trecut prin România. Comisia Europeană a estimat că peste 65% din produsele exportate prin intermediul coridoarelor de solidaritate în luna iunie au fost transportate de-a lungul coridorului Dunării, scrie Politico.

Luna trecută, Rusia s-a retras din Iniţiativa privind cerealele de la Marea Neagră, alimentând temerile în legătură cu viitorul exporturilor de cereale ale Ucrainei şi impactul asupra securităţii alimentare globale. În ultimele săptămâni, forţele Kremlinului au atacat în mod repetat infrastructura ucraineană de depozitare a cerealelor, inclusiv pe Dunăre – în apropierea teritoriului românesc -, ceea ce a sporit şi mai mult îngrijorarea cu privire la modul în care Ucraina îşi poate trimite produsele pe pieţele mondiale.

Într-un interviu pentru Politico, ministrul român de externe Luminiţa-Teodora Odobescu a calificat mişcările Rusiei drept „cu adevărat cinice”. Moscova „împiedică în mod serios exporturile de cereale ucrainene, care sunt o salvare pentru persoanele vulnerabile din multe ţări importatoare”, ceea ce „exacerbează realmente criza alimentară globală”, a spus ea.

Odobescu a subliniat că Bucureştiul face eforturi în ultimele luni pentru a intensifica tranzitul cerealelor ucrainene prin România, inclusiv prin extinderea capacităţii porturilor şi a punctelor de trecere a frontierei. „Este nevoie de timp pentru a vedea rezultatele”, a spus Odobescu despre eforturile guvernului român de a sprijini tranzitul alternativ al cerealelor, eforturi întreprinse cu sprijinul Comisiei Europene.

România se coordonează, de asemenea, cu Ucraina „pentru a vedea cum putem face mai mult”, a adăugat Odobescu. În această săptămână sunt aşteptate noi discuţii între Bucureşti şi Kiev pe această temă, notează Politico.

Dar, în timp ce ţările europene acordă asistenţă pentru tranzit, o serie de state UE din Europa Centrală şi de Est şi-au exprimat, totodată, îngrijorarea cu privire la dumpingul cerealelor ucrainene pe pieţele lor interne. În iunie, Comisia Europeană a prelungit interdicţia privind exporturile de cereale ucrainene în România, Polonia, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia cel puţin până la 15 septembrie.

Întrebată dacă aceste ţări vor face presiuni pentru ca restricţiile să continue, ministrul român a declarat: „Trebuie să găsim echilibrul potrivit”. Este necesar „să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a-i ajuta să îşi transporte cerealele”, a spus ea. Dar este necesar, de asemenea, „să găsim soluţii pentru a ajuta financiar fermierii din regiunile care sunt afectate”, a adăugat Luminiţa Odobescu.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!