Factorii de decizie ai Republicii Moldova, Ucrainei, României, Comisiei Europene și SUA s-au întâlnit vineri, 11 august curent, la Galați, pentru a discuta provocările legate de tranzitul de cereale efectuat prin Republica Moldova și exportul de cereale din țara noastră. În discuțiile vicepremierului moldovean, ministrul Agriculturii și Induscriei Alimentare, Vladimir Bolea, cu ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, cu șeful Oficiului de Coordonare a Sancțiunilor, Departamentul de Stat al SUA, James O’Brien, cu vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov, și cu directorul DG MOVE Magda Kopczynska, a ținut să precizeze că, de la începutul războiului în Ucraina, Republica Moldova este un exemplu de solidaritate și vom continua să fim aproape de poporul ucrainean.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului, oficialul a enumerat efectele negative ale războiului asupra producătorilor agricoli din Republica Moldova.

„Astăzi, Republica Moldova asigură tranzitul produselor agricole din Ucraina spre Uniunea Europeană, ținând cont de interesele agricultorilor moldoveni și de faptul că suntem țară producătoare și exportatoare de cereale. Din acest motiv, investițiile în infrastructură este o necesitate stringentă, pentru a satisface necesitățile agricultorilor moldoveni și tranzitului. Interesul Republicii Moldova este să creștem capacitățile de transport pe cale feroviară și navală. Problema actuală este că avem o calitate precară a infrastructurii feroviare și navale, fapt ce reduce capacitatea de transportare a produselor agricole. Pentru a asigura o conexiune mai rapidă a bunurilor spre UE, trebuie să sporim investițiile. Este important că Republica Moldova a fost inclusă în procesele decizionale și în noile rute logistice, ceea ce crește gradul de coeziune. Aceasta ar însemna resurse și eforturi suplimentare, însă doar prin cooperare, vom putea dezvolta proiecte durabile pe plan regional și să asigurăm interconexiunea cu infrastructura europeană”, a comunicat Vladimir Bolea.

Din componența delegației Republicii Moldova au făcut parte secretarii de stat ai MDED Viorel Garaz și MIDR Mircea Păscăluță, directorul CFM Oleg Tofilat, directorul Agenției Navale Igor Zaharia, șeful interimar al misiunii USAID în Moldova John Riordan și ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă.

Va fi crescută capacitatea de tranzit prin România a cerealelor ucrainene de la 2 la 4 milioane de tone în fiecare lună

#Cereale #Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare #Republica Moldova #Romania #Ucraina #Vladimir Bolea

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.