Ce poate face un om ca să scape de căldură, în condițiile în care nu se poate refugia în vreo casă? Păi, una din opțiuni ar fi să se protejeze la umbra unui copac. Alta, să folosească o umbrelă. Cam așa și cu Terra și cu energia solară. Și cum copaci spațiali nu putem planta, rămâne varianta umbrelei.

Ideea îi aparține unui cercetător de la Universitatea din Hawaii, István Szapudi pe numele său, deși fair-play ar fi să spunem că sibianul Hermann Oberth a a expus o primă idee de acest gen, și asta încă din anul 1923.

Pe scurt, ce propune Szapudi este să capturăm un asteroid, să îl plasăm pe o orbită aflată în zona punctului Lagrange dintre Soare și Terra (adică la circa 1,5 milioane de kilometri de noi), iar de el să priponim o structură ca o pânză solară. Repetăm operațiunea de câteva ori și, ta daaa, reducem cantitatea de energie solară care ajunge pe Terra cu 1,7%, cu fiecare dispozitiv în parte.

Pare SF, ba chiar aproape imposibil de realizat, dar cercetătorul american de origine maghiară susține că proiectul, botezat SRM (Solar Radiation Management), este fezabil și că ar putea fi pus în funcțiune peste vreo 10 ani.

O problemă majoră ar fi legată de greutatea dispozitivului, 3,5 milioane de tone, mult peste capacitatea rachetelor actuale. Deci fie inventăm o rachetă cu mult mai puternică decât tot ce există acum, fie alegem varianta B, mult mai realizabilă, și încercăm să obținem materiale mai noi și mai performante. Iar asta s-ar putea obține în maximum un deceniu, dacă ne luăm după predicțiile autorului studiului.

Partea bună este că asteroizii sunt deja în spațiu, deci nu mai cheltuim bani ca să îi trimitem acolo. Trebui doar să găsim unii pe traiectoria și la distanța care trebuie, apoi să le imprimăm direcția necesară. Prețul dispozitivului ar fi de circa 10 dolari/kg, dar ar trebui să scadă pe măsură ce prețul grafenului, materialul din care va fi creată umbrela spațială, va ajunge la 1 dolar pe metru pătrat, de la 10 dolari cât costă în prezent. Atât de simplu și de ieftin este. Important este să se vrea.

#incalzirea globala #spatiu #umbrele

Autoritățile din Nepal au emis noi avertizări de inundații, după ce nivelul râului Bhotekoshi a crescut din nou. Oamenii din zonele deja afectate de viiturile devastatoare de săptămâna trecută au fost îndemnați să rămână vigilenți, iar pe telefoanele localnicilor au fost transmise alerte privind riscul unor noi inundații, scrie Euronews.com.

Noile avertismente au fost emise după ce autoritățile chineze și-au informat omologii nepalezi despre creșterea debitului de apă în amonte, a declarat pentru AP Dharam Raj Uprety, directorul executiv al Autorității Naționale pentru Reducerea și Managementul Riscurilor de Dezastre din Nepal.

În orașul Galchhi, mai mulți locuitori s-au refugiat pe un pod aflat la înălțime și au urmărit cum râul trecea cu putere prin zonă.
Urmele dezastrului sunt încă vizibile. Case, mașini și tractoare agricole ies din stratul gros de noroi și moloz care a acoperit comunități întregi, iar porțiuni din terasele de orez de pe malurile râului s-au prăbușit în apă în urma alunecărilor de teren.

Bilanțul dezastrului produs în Nepal și Tibet a ajuns la aproximativ 750 de morți, iar peste 3.000 de persoane sunt în continuare date dispărute. Operațiunile de căutare și salvare continuă în condiții dificile, în timp ce autoritățile monitorizează nivelul râurilor și riscul unor noi viituri.

Dezastrul a afectat grav infrastructura și mai multe localități din zona de frontieră dintre Nepal și China. Specialiștii consideră că viiturile au fost declanșate de prăbușirea unei mase de gheață și rocă în Himalaya, care a eliberat un volum uriaș de apă și aluviuni.