Petru Iarmaliuc nu mai lucrează la Procuratura Anticorupție. Funcționarul a fost transferat la Procuratura Municipiului Chișinău.

Informația a fost confirmată pentru redacția Realitatea de către serviciul de presă al PA. Conform instituției, măsura a fost luată după modificarea unor legii ce țin de activitatea procurorilor, adoptate de Parlament pe 31 iulie 2023,

„La 31 iulie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură legea nr. 200, pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor). Noua lege a modificat procedura de delegare a procurorilor în procuraturile specializate și anume, procurorii delegați sunt obligați să întrunească condițiile pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura Anticorupție, inclusiv minimum 4 ani de activitate. La momentul când a intrat in vigoare această modificare, în Procuratura Anticorupție activau doi procurori delegați din alte procuraturi care au peste 3 ani dar mai puțin de 4 ani de activitate, inclusiv Petru Iarmaliuc.

Din aceste considerente, după consultare cu Procurorul-Șef Anticorupție, Procurorul General a sistat delegarea acestor procurori care nu întrunesc noile condiții legislative”, se arată în mesajul remis de PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Petru Iarmaliuc a devenit cunoscut după reținerea lui Igor Dodon. Procuratura Anticorupție mai menționează în răspunsul transmis că asigura desemnarea altor procurori, „care să acopere responsabilitățile pe dosarele care erau în gestiunea acestor procurori”.

#anticorupție #Iarmaliuc #PA #Procuratura Chisinau #procuror

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.