Curs valutar
  • EUR
    20.1960
    0.1887%
  • USD
    18.0644
    0.4379%
  • RUB
    0.2215
    -0.2257%
  • RON
    3.7799
    0.1455%
  • UAH
    0.3957
    0.4549%

Toate știrile

04 noiembrie 2026

Ne duc faima peste tot în lume! Personalități din Moldova, care sunt cunoscute peste hotarele țării

26 Aug. 2023, 17:44
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2023, 17:44 // Life //  Realitatea.md

Moldova are cu cine se mândri, iar acest lucru îl putem declara cu fermitate. Indiferent de țara în care ajung artiștii și sportivii moldoveni, știu să facă furori! Numele lor sunt auzite și cunoscute de toți, iar noi am decis să vă prezentăm câteva personalități din Republica Moldova, care s-au făcut remarcate peste hotarele țării.

Maria Bieșu, primadona Operei Naționale din Republica Moldova

Timbrul excepțional al Mariei Bieșu i-a permis să cânte pe cele mai mari scene din lume. Ea evoluat pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York, cu o partiție, însă la scurt timp i s-a propus să interpreteze zece dintre cele mai frumoase roluri pe scena Metropolitanului, ea însă a refuzat. În 1967, obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tomaki (Ediția I Tokio, Japonia). Din acel moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, la concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia.

După marele succes de la Tokyo, a urmat o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieșu a evoluat pe scena Teatrului Bolșoi din Moscova și pe scenele teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi, Leningrad.

Maria Bieșu s-a stins din viață la 16 mai 2012

Valentina Naforniță – cântăreață de operă, soprană

Valentina Naforniță este o soprană de operă din Republica Moldova. Este renumită în special pentru interpretarea operelor de Mozart și repertoriului Bel Canto. Are în palmaresul ei numeroase premii, cel mai important dintre acestea fiind BBC Cardiff Singer of the World obținut în anul 2011, la vârsta de doar 24 de ani, alături de Premiul „Esordienti” („Tineri la început de carieră„), la cea de-a LXII-a ediţie a Concursului Anual pentru Tineri Artişti de Operă (Asociazione Lirica e Concertistica Italiana, 2011), dar şi Premiul de Excelenţă la Concursul Trofeul „Ion Dacian” Bucureşti (2011).

Orchestra Fraţilor Advahov

Orchestra de muzică populară sub conducerea Fraților Advahov a fost fondată în anul 2005 și are are o activitate concertistică fructuoasă şi se bucură de succes din partea publicului. De-a lungul timpul,Orchestra Fraţilor Advahov a colaborat și cu alți asrtiști din Republica Moldova, dar și cu soliști din alte țări.

În anul 2022, Frații Advahov și membrii formației „Zdob și Zdub” ne-au reprezentat țara la competiția muzicală Eurovision Song Contest (ESC 2022). Ei au revenit acasă victorioși și mândri de locul 7 pe care l-au ocupat în marea finală a concursului.

Zdob și Zdub

Zdob și Zdub este o formație de muzică rock din Republica Moldova. Înființată în 1994 de un grup de amici din orașul Strășeni, Republica Moldova, Zdob și Zdub combină mai multe stiluri muzicale.

Formația a reprezentat de trei ori Republica Moldova la concursul muzical Eurovision (2005, 2011, 2022) , iar de-a lungul timpului Zdob și Zdub a cântat în deschiderea unor concerte cu formații și artiști de renume mondial.

Radu Rățoi, acordeonist

Radu Rățoi este unul dintre cei mai importanți acordeonişti moldoveni, fiind apreciat internațional de criticii muzicali. Este câștigătorul a peste 40 de concursuri naționale și internaționale.

În 2018 a fost distins de către Președintele Republicii Moldova: Diploma de Excelență pentru activitatea sa muzicală remarcabilă. Printre numeroasele competiții internaționale pe care le-a câștigat, a fost laureat al: Coupe Mondiale (2018), Concursul de acordeon Klingenthal (2019), Concursul Arrasate (2019) și Concursul internațional de acordeon Moscova (2020).

În 2022 a primit una dintre cele mai importante distincții naționale moldovenești, „Maestru în Arte” de la Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Cariera sa de solist este stelară și a cântat în unele dintre cele mai importante săli de concerte din Europa și Asia: Filarmonica din Berlin, Casa Radio din Copenhaga, Sala de concerte Victoria, Sala Tivoli din Copenhaga, Sala de concerte Aram Khachaturian din Erevan, Sala de concerte din Harbin și multe alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ansamblul de dans popular „JOC”

Apărut în august 1945, Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”, colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane,unionale (pe timpul URSS), şi internaţionale, s-a afirmat ca o adevărată instituţie de colectare şi fructificare a frumoaselor şi valoroaselor tradiţii, datini, ritualuri şi obiceiuri ale românilor din Republica Moldova, asumându-şi astfel nobila sarcină de reprezentant al artei şi culturii naţionale.

Încă de la prima sa manifestare artistică, admirabilul colectiv „JOC” a muncit cu râvnă şi pasiune pentru a-şi alcătui un repertoriu vast în care printr-o grijă permanentă, au fost pregătite şi montate mai multe programe concertistice, fiind incluse cele mai reprezentative opere ale muzicii şi dansului plaiului moldovenesc.

Clubul sportiv de dansuri „Codreanca”

Clubul sportiv de dansuri „Codreanca” a fost fondat în anul 1973. În anul 1974 dansatorii au participat la concursul internațional al elevilor la Evpatoria, ocupând locul 3. În anul 1978 colectivului „Codreanca” i s-a conferit titlul „Colectiv Popular”, iar în 1988 – „Colectiv Emerit”. Din 1990 „Codreanca” participă cu regularitate la Campionate Mondiale și ale Europei. În anul 1991 Clubul sportiv de dans „Codreanca”  a primit premiul mare la Campionatul deschis din Germania.

„Codreanca” a reuşit să câştige campionatele mondiale la dansuri sportive în anii 1998, 2000, 2003, 2008 și 2009 , iar de patru ori – au fost campioni ai Europei: 1998, 2000, 2003 și 2006. În 2011 „Codreanca” a cîștigat Medalie de aur la Campionatul Mondial de Tineret la dans sportiv.

Radu Albot, jucător de tenis

Radu Albot este un jucător de tenis profesionist din Republica Moldova. Conform performanțelor sale, el este cel mai bun tenismen moldovean din toate timpurile. În luna august 2014 el a reușit să ajungă în premieră pentru Moldova în prima rundă la turneul US Open.

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 11:51
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
04 Nov. 2026, 11:51 // Slider //  Daniela Baranovschi

Comisia Europeană pregăteşte o foaie de parcurs mai prudentă pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE, stabilind obiective limitate de progres pentru anul 2027 şi evitând în acelaşi timp orice angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obţinut de Politico.

Bruxellesul urmăreşte de mult timp să apropie Ucraina de UE, în cadrul unui efort mai amplu de a-i asigura viitorul după războiul declanşat de Rusia, aderarea eventuală fiind considerată o modalitate de a ancora Kievul ferm în instituţiile europene şi de a îngreuna o nouă agresiune din partea Rusiei.

În document, Bruxelles îndeamnă Kievul să „accelereze urgent şi semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Îndeplinirea cerinţelor-cheie în acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu, se menţionează în foaia de parcurs.

Documentul, care face parte din pachetul Comisiei privind extinderea ce urmează să fie prezentat miercuri, identifică şapte domenii de politică în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. Acesta subliniază cât de mult mai are de parcurs Ucraina până la aderarea la Uniune — precum şi dificultatea de a realiza reformele necesare în timp ce se află în război, scrie News.ro.

Decuplarea de Moldova

Documentul subliniază, de asemenea, o divergenţă tot mai mare între Ucraina şi Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat mult timp în paralel. Se consideră acum că Moldova se află într-o poziţie care îi permite să înregistreze progrese substanţial mai rapide, ceea ce ridică perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două ţări să fie, de fapt, decuplate.

În timp ce Bruxelles-ul vizează realizarea de progrese în şapte domenii de politică pentru Ucraina până în 2027, Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20 de domenii, reiese din document.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă. Moldova şi Ucraina au obţinut împreună statutul de ţări candidate în iunie 2022 şi au demarat oficial negocierile de aderare în aceeaşi zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a finalizat o analiză detaliată a gradului de compatibilitate a legislaţiei sale cu normele UE, iar negocierile s-au deschis oficial în mai multe domenii politice majore. În octombrie, atât Ucraina, cât şi Moldova au iniţiat discuţii privind piaţa internă a UE, competitivitatea şi creşterea economică.

Un drum lung de parcurs

Aderarea la UE necesită mult mai mult decât un angajament politic. Ţările candidate trebuie să-şi alinieze legislaţia şi instituţiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere, denumite în jargonul de la Bruxelles „capitole”. Acestea variază de la agricultură şi siguranţa alimentară până la normele privind concurenţa, independenţa justiţiei şi politica externă.

Foaia de parcurs a Comisiei identifică doar şapte astfel de domenii în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile în 2027. Educaţia şi cultura sunt vizate pentru prima jumătate a anului, urmate de proprietatea intelectuală, ocuparea forţei de muncă şi politica socială, politica industrială, cercetarea, relaţiile externe, precum şi politica externă şi de securitate în a doua jumătate a anului.

Comisia recunoaşte că schimbările sunt complexe şi necesită consultări ample, timp şi resurse. Pentru a ajuta Ucraina să înregistreze progrese, Bruxelles a înfiinţat un grup de lucru dedicat, menit să ofere sprijin suplimentar autorităţilor ucrainene.

Dificultăţile sunt agravate de război, care impune cerinţe extraordinare guvernului şi parlamentului Ucrainei în eforturile acestora de a adopta şi pune în aplicare legislaţia necesară pentru aderarea la UE.

În document, Comisia se abţine să se angajeze la o dată limită pentru negocierile de aderare ale Ucrainei, adoptând o abordare la fel de prudentă faţă de alţi candidaţi cu şanse mari de aderare la UE, inclusiv Albania şi Moldova. Muntenegru reprezintă excepţia, iunie 2027 fiind prevăzută ca termen-ţintă pentru semnarea unui tratat de aderare.

Foaia de parcurs a Ucrainei se descrie ca un „document viu” care poate fi actualizat pe măsură ce discuţiile avansează, lăsând deschisă posibilitatea finalizării mai rapide a negocierilor în domenii politice suplimentare, în cazul în care reformele progresează mai repede decât se aştepta.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă, de asemenea, provocarea mai amplă pe care o reprezintă admiterea unei ţări care se află încă într-un război existenţial.

Normele UE nu interzic în mod explicit ca o ţară aflată în război să devină membră, dar aderarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile privind securitatea, teritoriul şi obligaţiile pe care ţările UE le-ar asuma faţă de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile blocului privind asistenţa reciprocă.

Nici măcar un acord de pace nu ar rezolva automat aceste chestiuni şi nici nu ar elimina necesitatea ca Ucraina să-şi finalizeze reformele. Iar finalizarea negocierilor în domenii politice specifice ar lăsa totuşi Kievul să se confrunte cu paşi suplimentari înainte de aderare, inclusiv un tratat de aderare care necesită aprobare şi ratificare.

Comisia doreşte, de asemenea, ca discuţiile privind cele două grupuri de negocieri ale Ucrainei, aflate în impas, să înceapă până la sfârşitul anului 2026. Este vorba despre grupul 4, care vizează agenda verde şi conectivitatea durabilă, şi grupul 5, care vizează resursele, agricultura şi coeziunea.

Potrivit documentului, Comisia consideră că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare şi îndeamnă conferinţa de aderare să depună toate eforturile pentru a deschide grupurile de negocieri rămase în aşteptare înainte de sfârşitul anului.

Deschiderea acestora ar permite Ucrainei să avanseze în negocierile din restul domeniilor de politică, deşi ritmul progreselor ulterioare va depinde în continuare de reforme şi de deciziile relevante ale statelor membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!