Documentul, care este primul de acest fel emis de o autoritate locală poloneză, a fost salutat de oficialul guvernamental însărcinat cu supervizarea cererii Poloniei de despăgubiri de război de până la 1.300 de miliarde de dolari din partea Germaniei. Acesta a făcut apel la alte municipalități să facă același lucru, relatează Notes from Poland.

În cadrul unei ședințe a consiliului municipal din Wieluń, un oraș de 22.000 de locuitori din centrul Poloniei, consilierii au votat în unanimitate pentru adoptarea unei „rezoluții privind reparațiile, daunele și compensațiile pentru pierderile suferite de Polonia din cauza invaziei germane și a ocupației ulterioare”.

Textul integral al documentului – care este simbolic și nu are nicio forță juridică – nu este disponibil. Însă Agenția poloneză de presă (PAP) relatează că acesta exprimă sprijinul pentru rezoluția adoptată de parlamentul de la Varșovia în septembrie anul trecut, prin care se solicită despăgubiri din partea Germaniei.

De asemenea, rezoluția notează cum orașul Wieluń însuși „a suferit pierderi materiale și… umane uriașe ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial… [și] prin urmare, avem tot dreptul să cerem ca guvernul Germaniei să își asume fără echivoc responsabilitatea morală, politică, istorică și juridică pentru daunele și pierderile suferite”.

Consiliile din Prudnik, un oraș din sud-vestul Poloniei, și Trzciana, un district rural din sudul țării, urmează să decidă asupra unor rezoluții similare cu privire la reparațiile germane.

Cu toate acestea, guvernul Germaniei insistă că nu există un temei juridic pentru astfel de pretenții și a respins cererile Poloniei.

Doar 12 inspectori ai Direcției monitorizare electronică din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) monitorizează în prezent persoanele care poartă brățări electronice, iar volumul de muncă poate afecta, în anumite situații, timpul de reacție. Totodată, brățara electronică nu poate împiedica fizic un agresor să se apropie de victimă, iar modul de transmitere a alertelor către poliție poate influența intervenția. Directorul interimar al INP, Gheorghe Aghenie, a făcut declarațiile în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului. Potrivit lui, fiecare eveniment generat de sistem trebuie verificat de un inspector.

Aghenie a explicat că, atunci când sistemul semnalează apropierea dintre victimă și agresor, inspectorii iau legătura cu ambele persoane pentru a clarifica situația. O apropiere poate avea loc și accidental, inclusiv în localitățile mici, unde există puține căi de acces.

„O brățară de monitorizare nu izolează persoana și nu-i pune piedică, nu-l leagă. Are niște restricții care sunt impuse de instanța de judecată, iar el, prin intermediul brățării de monitorizare, demonstrează că le respectă”, a declarat Gheorghe Aghenie.

Potrivit acestuia, lipsa de personal reprezintă o problemă pentru Direcția monitorizare electronică, în condițiile numărului de persoane aflate sub supraveghere. În anumite situații, volumul de lucru poate afecta calitatea și rapiditatea monitorizării.

O altă problemă ținea de modul în care informația despre alertele generate de sistem ajungea la poliție. Dacă victima sau agresorul nu răspundeau la telefon, inspectorii apelau serviciul 112, iar informația trebuia transmisă prin mai multe etape până ajungea la polițistul de sector sau la grupa operativă, lucru care putea întârzia intervenția.

Între timp, această procedură a fost modificată. Poliția are acum acces direct la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc și noi proceduri pentru ca informațiile despre riscurile la adresa victimelor să ajungă mai rapid la instituțiile responsabile.

Aghenie a atras atenția și asupra distanțelor stabilite de instanțe în ordonanțele de protecție. Potrivit lui, există cazuri în care instanța stabilește o distanță de doar 3, 5 sau 20 de metri între agresor și victimă.

„Vă dați seama că persoana arată ordonanța și spune: «Dar eu nu am restricția»”, a menționat acesta.

Ce arată datele autorităților

Directorul interimar al INP a mai precizat că persoanele monitorizate nu au, în general, restricții de deplasare și pot circula în spațiile publice din Republica Moldova.

În primele opt luni ale anului, Poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.