Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul II 2023, forța de muncă a Republicii Moldova, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a crescut la 935,1 mii de persoane, înregistrând o creștere de 3,9% față de aceeași perioadă a anului precedent (trimestrul II 2022). De asemenea, populația ocupată de 15 ani și peste a ajuns la 899,6 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,4% în comparație cu trimestrul II 2022.

Cu toate acestea, una dintre cele mai notabile schimbări a fost înregistrată în ceea ce privește rata șomajului. Rata șomajului la nivel național a atins valoarea de 3,8%, în creștere semnificativă față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 2,4%. Aceasta indică o creștere a numărului de persoane care nu au locuri de muncă în această perioadă, scrie Bani.md.

Datele arată că femeile au reprezentat 50,1% din forța de muncă, în timp ce bărbații au alcătuit 49,9%. De asemenea, populația activă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban, cu o pondere de 54,5% în mediul rural și 45,5% în mediul urban.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a crescut la 45,4%, în creștere față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 42,3%. Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a ajuns la 58,8%, comparativ cu 54,5% în trimestrul II 2022.

În ceea ce privește ocuparea, ponderea femeilor în populația ocupată a fost mai mare, reprezentând 50,3%, în timp ce bărbații au constituit 49,7%. Populația ocupată din mediul rural a depășit cea din mediul urban, cu 55,1% în mediul rural și 44,9% în mediul urban.

Raportul indică că 22,2% dintre persoanele ocupate au lucrat în sectorul agricol, în timp ce 77,8% au fost implicați în activități non-agricole. Cei mai mulți angajați au fost în sectorul serviciilor, cu 55,3% din totalul persoanelor ocupate.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8,0% față de 6,2% în trimestrul II 2022. În sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 24,4% (din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,1%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (68,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 27,7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #locuri de munca #Moldova #somaj #statistica

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.