Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul II 2023, forța de muncă a Republicii Moldova, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a crescut la 935,1 mii de persoane, înregistrând o creștere de 3,9% față de aceeași perioadă a anului precedent (trimestrul II 2022). De asemenea, populația ocupată de 15 ani și peste a ajuns la 899,6 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,4% în comparație cu trimestrul II 2022.

Cu toate acestea, una dintre cele mai notabile schimbări a fost înregistrată în ceea ce privește rata șomajului. Rata șomajului la nivel național a atins valoarea de 3,8%, în creștere semnificativă față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 2,4%. Aceasta indică o creștere a numărului de persoane care nu au locuri de muncă în această perioadă, scrie Bani.md.

Datele arată că femeile au reprezentat 50,1% din forța de muncă, în timp ce bărbații au alcătuit 49,9%. De asemenea, populația activă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban, cu o pondere de 54,5% în mediul rural și 45,5% în mediul urban.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a crescut la 45,4%, în creștere față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 42,3%. Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a ajuns la 58,8%, comparativ cu 54,5% în trimestrul II 2022.

În ceea ce privește ocuparea, ponderea femeilor în populația ocupată a fost mai mare, reprezentând 50,3%, în timp ce bărbații au constituit 49,7%. Populația ocupată din mediul rural a depășit cea din mediul urban, cu 55,1% în mediul rural și 44,9% în mediul urban.

Raportul indică că 22,2% dintre persoanele ocupate au lucrat în sectorul agricol, în timp ce 77,8% au fost implicați în activități non-agricole. Cei mai mulți angajați au fost în sectorul serviciilor, cu 55,3% din totalul persoanelor ocupate.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8,0% față de 6,2% în trimestrul II 2022. În sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 24,4% (din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,1%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (68,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 27,7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #locuri de munca #Moldova #somaj #statistica

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.