Un nou studiu dezvăluie cea mai bună temperatură în dormitor pentru a ajuta adulții să doarmă. Ultima descoperire a demonstrat că somnul a fost mai odihnitor atunci când temperatura pe timp de noapte a variat între 20 și 25 °C.

Acest studiu observațional examinează asocierea dintre temperatura în timpul nopții din dormitor și calitatea somnului la un eșantion de adulți în vârstă.

Folosind monitoare de somn portabile și senzori de mediu, cercetătorii au monitorizat durata somnului, eficiența și neliniștea pe o perioadă lungă de timp în casele participanților, controlând în același timp potențialele factori de confuzie și covariate. Studiul a colectat aproape 11.000 de persoane-nopți de somn și date de mediu de la 50 de adulți în vârstă. Asocierile au fost în primul rând neliniare și au fost observate variații substanțiale între subiecți.

Descoperirile au fost publicate în articolul „Temperatura ambientală nocturnă și somnul la adulții în vârstă care locuiesc în comunitate”, care apare în Science of The Total Environment.

La 25 de grade este prea cald pentru majoritatea oamenilor

Adulții în vârstă se confruntă adesea cu un somn inadecvat, agitat și perturbat, care, la rândul său, influențează starea de sănătate și bunăstarea lor, cum ar fi funcția cognitivă și fizică, starea de spirit, iritabilitatea și reacția la stres, productivitatea, gestionarea diabetului și riscul de apariție boli cardiovasculare. Într-adevăr, somnul slab este disproporționat mai frecvent în rândul adulților în vârstă. Între timp, cercetările asupra cauzelor sale s-au concentrat în mare parte pe factorii fiziologici și comportamentali, în ciuda dovezilor care sugerează că mediul în care doarme persoana poate fi la fel de influent.

Ca urmare, în timp ce numeroase intervenții medicale și comportamentale au fost dezvoltate pentru a îmbunătăți rezultatele legate de somn, potențialul intervențiilor de mediu a fost în mare măsură trecut cu vederea.

În acest context, legătura dintre temperatura locuinței și somnul la adulții în vârstă poate fi o țintă potențială pentru îmbunătățirea somnului, ceea ce i-a motivat pe cercetători să efectueze acest studiu. Autorii intenționează să continue această linie de lucru, concentrându-se pe impactul potențial al schimbărilor climatice asupra somnului la adulții în vârstă cu venituri mici și dezvoltând intervenții pentru a-și optimiza mediul.

Pentru majoritatea oamenilor, 25 de grade este prea cald pentru a dormi, conform Fundației Naționale pentru Somn. Dar noul studiu a constatat că la persoanele de 65 de ani și peste, eficiența somnului a început să scadă doar atunci când temperaturile erau peste 27 de grade.

Devine mai greu să-ți menții corpul cald

„Credem că este legat de faptul că, pe măsură ce îmbătrânești, capacitatea ta de a-ți regla temperatura internă nu mai este la fel de bună”, a declarat Dr. Carol Ash, expert în somn la RWJBarnabas Health. Devine mai greu să-ți menții corpul mai cald pe măsură ce îmbătrânești, așa că menținerea dormitorului la o temperatură puțin mai ridicată poate ajuta oamenii de peste 50 de ani să doarmă mai liniștiți, sugerează studiul.

„Dacă ai un somn întrerupt, asta se poate traduce printr-un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet și declin cognitiv”, a spus Ash. Eficiența slabă a somnului este, de asemenea, legată de probleme de sănătate mintală, cum ar fi iritabilitatea, depresia, anxietatea și dificultățile de a face față problemelor zilnice.

„Cea mai bună temperatură de somn este, de asemenea, o chestiune de preferință personală , așa că a ta poate fi diferită de cea a altcuiva”, a spus Ash. Așadar, acordați atenție modului în care chiar și schimbările mici de temperatură vă afectează capacitatea de a dormi și luați în considerare utilizarea unui monitor de somn pentru a „verifica ce este potrivit pentru dvs.”, a spus ea.

#camera #somn #studiu #temperatura

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.