„Chișinăul este cel mai mare producător de deșeuri, el trebuie să asigure locul pentru construcția acestui centru (n.r. Centru de gestionare a deșeurilor”. Declarația aparține deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, și a fost făcută într-o intervenție live pe Facebook.

Parlamentarul, care este și candidatul PAS la funcția de primar al mun. Chișinău, afirmă că municipalitatea este obligată să asigure locul pentru construcția acestui centru.

„Deci Chișinăul fiind cel mai mare producător (n.r. producător de deșeuri), el trebuie să asigure/municipalitatea trebuie să asigure construcția acestei fabrici. Ceea ce spun partenerii care vor să ofere bani pentru construcția acestui Centru de prelucrare a deșeurilor spune că: Terenul pentru construcție trebuie să fie alocat de către Primăria municipiului Chișinău, logic fiind, pentru că Chișinăul este cel mai mare producător de deșeuri, el trebuie să asigure locul pentru construcția acestui centru. Fie că oferă loc pe teritoriul municipiului, fie că-l asigură pe teritoriul unei alte administrații publice locale în urma negocierilor pe care le are”, declară deputatul PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marți, 5 septembrie, ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a declarat că experții încearcă să identifice alternative pentru construcția Centrului pentru gestionarea deșeurilor, însă nu exclud faptul că, în cele din urmă, depozitul va fi amenajat totuși la Stăuceni.

S-au răzgândit responsabilii între timp, iar Ministerul Mediului a emis, în aceeași zi, un comunicat de presă în care au precizat că au fost informați precum că terenul de la Stăuceni a fost exclus din lista locațiilor analizate.

A doua zi, 6 septembrie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că „Nu va fi construită gunoiște pe teritoriul municipiului Chișinău atâta timp cât eu sunt primar”.

VIDEO Proiectul „gunoiștii de la Stăuceni”, scos de pe ordinea de zi a Parlamentului. Coșeru: Solicit retragerea

#argumente #deputat #deseuri

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.