Pentru a evalua integritatea financiară și etică a candidaților la funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia pre-vetting colectează date din numeroase surse publice și private, inclusiv spre exemplu de la Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, anunță autoritatea, după scandalul în care este vizat proaspătul membru al CSM, Iulian Muntean. Funcționarul care a promovat evaluarea are statut de învinuit într-un dosar de corupție.

„În niciuna din informațiile furnizate Comisiei nu s-a făcut referire la investigațiile penale privind candidatul sau la calitatea procesual-penală de învinuit a acestuia”, notează Comisia.

Conform autorității, în cadrul procesului de evaluare, candidatul a completat voluntar formularul de etică, în care era întrebat dacă a fost vreodată vizat în cazuri civile, contravenționale sau penale. În răspunsul său, Iulian Muntean nu a dezvăluit nicio procedură penală intentată împotriva sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Faptul că Iulian Muntean figura pe lista candidaților pentru CSM era cunoscut public. Astfel, nimic nu împiedica Procuratura Anticorupție sau alte instituții publice și persoane fizice să informeze Comisia în timpul procesului de evaluare cu privire la procedurile în curs în care ar fi fost implicat candidatul. Până la data de 21 septembrie 2023, Procuratura Anticorupție nu a furnizat nicio informație în acest sens. Totodată, În plus, în nicio sursă deschisă referitoare la candidat, Comisia nu a identificat informații cu privire la acuzațiile penale ce îl vizează. Deoarece nicio procedură penală pendinte privind candidatul Muntean nu a fost adusă la cunoștința Comisiei în perioada evaluării, acest aspect nu a fost examinat de către Comisie”, se arată în reacția emisă.

Comisia notează că va sesiza autoritățile responsabile în legătură omisiune de a furniza informație cu privire la procedurile penale pendinte în privința candidatului Muntean, pentru a clarifica situația. Centrul Național Anticorupție a furnizat deja Comisiei detalii despre caz.

#CNA #dosar de corupție #Iulian Muntean #pre-vetting #reacție

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.