Deputata și membra Partidului „Renaștere”, Irina Lozovan, vizată într-o cauză penală privind spălarea banilor, a rămas fără imunitate parlamentară. Deputații au aprobat în ședința de astăzi, 21 septembrie curent, două cereri depuse de procurorul general interimar, Ion Munteanu, privind ridicarea imunității deputatei în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecată, pe ambele capete de acuzare. 58 de parlamentari au votat pentru.

Mai exact, Lozovan este acuzată că, împreună cu soțul acesteia, Pavel Gîrleanu, ar fi încercat să mituiască primarul de Ocnița, Victor Artamaniuc, pentru ca acesta să adere la Partidul „Renaștere”. De asemenea, Irina Lozovan ar fi acceptat cu bună știință finanțarea partidului politic din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în data de 15 martie, deputatul Alexandr Nesterovschi, a anunțat că părăsește fracțiunea Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și se alătură Mișcării Pentru Popor. În data de 25 martie, deputata Irina Lozovan, a anunțat același lucru.

Ulterior, cei doi deputați neafiliați, au anunțat că vor crea un nou partid de stânga.

PRESA: Ion Munteanu și Veronica Dragalin, vizită în Parlament. Ar urma să ceară ridicarea imunității a doi deputați

#Alexandr Nesterovschi #imunitate parlamentară #Irina Lozovan #Partidul Renaștere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.