Laurenția Filipschi, directoarea executivă a organizației Junior Achievement Moldova, expertă în educație antreprenorială și management.

Doamna Filipschi, vă rugăm să ne vorbiți despre misiunea și obiectivele acestui proiect?

EU4YOUTH „Dezvoltare mai bună prin antreprenoriat social”, este un proiect planificat a fi implementat în perioada august 2023 – iulie 2025 în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Proiectul a fost dezvoltat în contextul necesităţii creșterii gradului de conștientizare a importanţei antreprenoriatului social, dezvoltării abilităților și aptitudinilor pentru tineri și în vederea construirii unui ecosistem funcțional în care întreprinderile sociale pot crește.

Proiectul va avea sprijin financiar din partea Uniunii Europene, Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei şi al Agenției Centrale pentru Managementul Proiectelor.

Obiectivul de bază al acestuia constă în îmbunătățirea cooperării între instituțiile de învățământ, întreprinderi și populație, organizații locale, conducând la creșterea calității programelor de antreprenoriat social, precum și la îmbunătățirea accesibilității la educație și asigurarea competențelor relevante pe piața muncii pentru tineri.

Care este aportul partenerilor și părților interesate din proiect?

Acest proiect va încuraja cooperarea și coordonarea între părțile cheie interesate din domeniu. Prin intermediul Junior Achievement Europe și We Share Forward, tinerii participanţi în proiect vor avea acces la rețele și resurse internaționale din domeniu. Toate întreprinderile sociale vor fi mentorate de către voluntari de afaceri/antreprenori sociali şi vor primi sprijin suplimentar, finanțare de lansare, vizibilitate și oportunități de creare de rețele pentru a dezvolta și crește în continuare. Junior Achievement Lituania va contribui la transferarea bunelor practici din domeniu.

La nivel național, în Georgia, Republica Moldova și Ucraina se vor crea focus grupuri naționale formate din factori de decizie, întreprinderi locale, antreprenori sociali, intermediari financiari și donatori internaționali și organizatii ale societății civile.

Colaborarea între organizații de tip similar din diferite regiuni va duce la dezvoltarea

legăturilor puternice, promovarea inițiativelor comune și cooperarea continuă în diferite regiuni. Proiectul propus se va alinia domeniului de aplicare al apelului în promovarea cooperării internaționale și construirea de parteneriate între organizații care lucrează activ pentru a oferi tinerilor abilitățile necesare și cunoștințe pentru a asigura participarea activă a tinerilor în societate.

Ce contribuții va aduce beneficiarilor acest proiect?

În primul rînd ne dorim ca antreprenoriatul social să joace un rol proeminent în stimularea creșterii economice viitoare și facilitarea realizării Agendei Green Deal.

Sperăm să reuşim, prin intermediul proiectului, să stimulăm crearea de locuri de muncă pentru grupurile deservite și subreprezentate ale societății şi care se confruntă cu anumite dezavantaje/riscuri, cu prioritate acordată femeilor, migranților, refugiaților, etc.

Astfel:

2100 de tineri (700 per țară de implementare) vor avea acces la studii privind antreprenoriatul social și dezvoltarea abilităților antreprenoriale, de asemenea vor primi Certificatul de Competenţă Antreprenorială (ESP);
210 întreprinderi sociale urmează a fi create (70 pe țară);
Un Kit de training și marketing digital privind antreprenoriatul social disponibil pentru educatori și organizații locale;
Un program Pre-Accelerator şi acordarea de sprijin nefinanciar (asistență tehnică, incubație și consolidarea capacităților), precum și acces potențial la finanțare ulterioară și investitori de impact pentru tineri care au dezvoltat efectiv o întreprindere socială va fi asigurat la sfârșitul proiectului;
Cel puțin 45 de întreprinderi sociale (450 de tineri) vor fi înscrise în Pre-accelerator (15 pe țară).

Ce va urma după implementarea proiectului EU4YOUTH?

Pentru a mobiliza tinerii în crearea de soluții inovatoare care să combată provocările Green Deal, proiectul va contribui la integrarea conceptului de durabilitate a mediului și rezistență la climă ca parte a curriculumului de formare.

În plus, va oferi întreprinderilor sociale instrumentul de evaluare a impactului lor social și de mediu, urmărind beneficiile pentru tranziția digitală și ecologică. Curricula va pune accent pe planificarea şi proiectarea unei creșteri orientate către durabilitate și promovarea creării de proiecte care să abordeze sărăcia energetică, să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea cetățenilor, asigurarea conservării biodiversității, etc. Proiectul va beneficia, de asemenea, de integrarea Intel® AI4Youth, un program modular cu conținut captivant și experiențial, bazat pe software deschis.

Doamna Filipschi vă mulțumim și mult succes cu EU4YOUTH!

#antreprenori #idei #proiect

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.